de fnt.ro
Renumitul regizor polonez [b]Krzysztof Warlikowski[/b] a confirmat că va veni la Bucureşti, cu spectacolul [i][b]Dibuk[/b][/i] după textul clasic al lui Solomon An-ski şi nuvela contemporană a Hannei Krall. După premiera de la Avignon din 2003, spectacolul s-a jucat la [b]International Theatre Festival DIALOG în Wroclaw[/b], Polonia, la [b]Hebbel Theatre din Berlin[/b], [b]Bouffes du Nord[/b], Paris, iar în 2004 a fost invitat la [b]BAM Next Wave Festival din New York[/b]. În vara lui 2008, spectacolul a ajuns şi la [b]Festivalul de la Edinburgh[/b], iar în septembrie acelaşi an a fost prezentat în cadrul [b]Festivalului din Israel[/b], printre evenimentele care au marcat Anul Polonez în Israel 2008-2009. Despre teatrul lui [b]Warlikowski[/b], unul dintre cei mai apreciaţi tineri regizori europeni ai momentului, distins în 2008 cu [b]Premiul Noi Realităţi Teatrale[/b], eseistul George Banu spunea în prefaţa cărţii Théâtre Ecorché editată de Actes Sud: ”Teatrul lui Warlikowski se focalizează pe problema tinereţii confruntate cu dezastrele şi deziluziile lumii. El pune în scenă destinul îngerilor decăzuţi, scenariul prăbuşirii. (…) Supravieţuirea pare interzisă pentru aceşti eroi lipsiţi de puritate şi aflaţi în căutarea dragostei: eşecul îi înalţă. Ei sunt inadaptabili, ei îşi ard aripile în pofida dorinţei lor de a atinge ceea ce le lipseşte. Va exista întotdeauna ceva absent care ne chinuie… şi doar prin durere ei mai pot spera să umple această absenţă. Iată bazele acestui liric modern”. Spectacolul este programat la Sala Mare a TNB: [b]marţi, 2 noiembrie, ora 20.00[/b] şi [b]miercuri, 3 noiembrie, ora 18.00[/b]. Cei care vor să-l întâlnească personal pe cunoscutul regizor o pot face miercuri, 3 noiembrie, de la ora 13.00, la Fundaţia Löwendal (P-ta Gh. Cantacuzino nr. 1) unde va avea loc o [b]conferinţă specială cu participarea lui Krzysztof Warlikowski[/b], a teoreticianului şi criticului de teatru George Banu şi a autorului volumului Théâtre Ecorché, criticul de teatru polonez Piotr Gruszczynski. Cu ocazia primei veniri în România a lui [b]Krzysztof Warlikowski[/b], Fundaţia Culturală ”Camil Petrescu” va lansa versiunea în limba română a volumului [i][b]Théâtre Ecorché[/b][/i], cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti şi al Festivalului Naţional de Teatru. Întreg evenimentul a fost realizat cu generosul sprijin şi asistenţa permanentă a echipei Institutului Cultural Polonez la Bucureşti, echipă căreia îi mulţumim public pe această cale.
6 martie 2011, Articole
Lansarea volumului „Viaţa secundă / comentarii şi mărturii despre teatru”, care reprezintă În mare parte un dialog dintre George Banu şi Mircea Morariu, a adunat lumea interesată de conţinutul acestei cărţi. În Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti, cei doi s-au aflat luni, 24 octombrie, alături de editorul Florica Ichim (cartea a apărut la Editura Teatrul azi / Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”), evenimentul fiind garnisit cu muzică interpretată la pian de Ioana Lupaşcu.
Florica Ichim spunea că George Banu, dincolo de faptul că ne-a ţinut la curent cu mişcarea teatrală din lume, este omul care a făcut pentru teatrul românesc, după Revoluţie, În mod discret, lucruri extrem de Însemnate, şi că această carte este de citit cu plăcere mare, cu dorinţa de a „scormoni” În continuare În activitatea şi viaţa lui George Banu. Editorul a menţionat că e o carte care merge la suflet, iar cei doi „au cuvântat” la telefon, prin poşta electronică, pentru informaţii, pentru idei”, dat fiind că Mircea Morariu e În România, iar George Banu trăieşte În Franţa.
Mircea Morariu a ţinut să spună că Între ei a fost o comunicare atât de bună şi atât de bogată, Încât s-a ajuns să obţină un interviu consistent şi relevant pentru Întâlnirea a două personaje. Şi l-a parafrazat pe George Banu / „chiar dacă nu am văzut aceleaşi spectacole, am citit aceleaşi cărţi”, ceea ce i-a şi ajutat, crede Morariu, să aibă acest dialog.
S-a remarcat faptul că, În afară de interviu, se găsesc, Într-o anumită secvenţă a cărţii, cronici apărute În România, În prima perioada a creaţiei lui Banu / perioada de tinereţe, texte În care este vorba despre creatori ca Radu Penciulescu, Aureliu Manea, Vlad Mugur ş.a.
Click pe imagine pentru a vedea o galerie foto de la eveniment
Există şi două eseuri / unul al lui Mircea Morariu şi unul al lui George Banu şi câteva discursuri de recepţie pe care George Banu le-a rostit cu ocazia primirii unor titluri de Doctor Honoris Causa, discursuri care Într-un fel sunt În oglindă şi care pune În valoare nu neapărat pe teatrologul George Banu, ci pe profesorul George Banu, cu toate Întrebările, ezitările, Îndoielile, legate de utilitatea acestei profesii pe lume, / după cum remarca Morariu.
Cartea conţine un album foto din viaţa lui George Banu, cu oameni dragi, cu prieteni din tinereţe, cu artişti pe care i-a cunoscut mai târziu etc. Apreciatul teatrolog şi eseist a spus la acest eveniment că este vorba despre o carte care Îl emoţionează foarte mult, „pentru că jumătate dintre imagini sunt cu prieteni din tinereţe – defuncţi, dar pe care Îi port În mine, ceea ce este extrem de important”. El spune că nu e o carte funebră, ci o carte care povesteşte un parcurs de viaţă.
„Comunicarea Între mine şi Mircea a fost perfectă. Internetul Îţi permite o autonomie a comunicării, În clipa În care doreşti… Eu sunt foarte mulţumit de titlu, pentru că teatrul este arta cea mai apropiată de viaţă, teatrul Îţi produce mai mult, cred eu, În comparaţie cu alte arte, un sentiment concret al retrăirii vieţii, al descoperirii unor evenimente pe care nu le-ai cunoscut. În teatru trăieşti o viaţă secundă. Eu nu am avut o viaţă foarte pasionantă, În sens de aventuroasă. Evenimentele mele au fost evenimentele teatrale, care mă hrănesc”, a afirmat George Banu, exemplificând cu spectacole-eveniment, Întâlniri-eveniment. Totodată, a spus că pentru el teatrul a reprezentat, fără alte griji care sunt legate de construcţia personală, „o viaţă secundă, seri de Împlinire, seri de Întristare”.
„Eu nu fac parte dintre oamenii care se bucură la eşecul teatrului. O viaţă secundă e un termen foarte bun”, a menţionat cărturarul. El a vorbit şi despre „călătoria printre imagini / călătorie care mă Încântă mai mult decât textul pe care l-am făcut”, introducerea unor cronici vechi, remarcând totodată că sincera sa nelinişte a fost să se recitească. „Şi mi-am zis că nu e rău ce am scris”, a mai spus Banu.
„Cred că această carte mi-a permis să mă reÎntâlnesc cu mine Însumi, cu o imagine care era mult mai deteriorată În mintea mea – cum credeam – şi cu această preocupare constantă de a nu rămâne la acelaşi nivel, de a evolua. Poate nu am evoluat destul, poate sunt eu prea critic faţă de mine Însumi, dar, În orice caz, cartea conţine aceste elemente” / George Banu
Foto: Mihaela Marin