de fnt.ro
O conferinţă demnă de atenţie a susţinut Monique Borie, profesor de studii teatrale (Universitatea Paris III – Sorbonne Nouvelle) în cadrul FNT: „Teatrul şi sculptura, orizont al actorului”.
28 octombrie 2014, Comunicate de Presă
O conferinţă demnă de atenţie a susţinut Monique Borie, profesor de studii teatrale (Universitatea Paris III – Sorbonne Nouvelle) În cadrul FNT: „Teatrul şi sculptura, orizont al actorului”.
un articol de Maria Sârbu
Prelegerea, care s-a conjugat perfect cu tema conferinţelor FNT „Polifonii: Teatrul şi celelalte arte”, a fost utilă pentru studenţi, pentru oamenii de teatru şi nu numai. Monique Borie ştie să provoace ascultătorul, audienţa. Iar comentariile nu s-au lăsat aşteptate.
Ea a relatat convingător, cu exemplificări, pornind de la ideea că Între teatru şi sculptură există ceva fascinant, că sculptorii, atunci când au pictat, s-au gândit la actori, aşa s-au inspirat.
Iar oamenii de teatru au transformat anumite imagini ale sculpturii În modele pe care le-au visat / modele imaginare. Pentru că, aşa cum menţiona şi George Banu, critic şi eseist, prezent la conferinţă, teatrul realist de zi cu zi e un teatru ca o copie a gestualităţii.
Click pe acest link pentru a vedea o GALERIE FOTO de la eveniment
Monique Borie a zugrăvit prin cuvinte ceea ce nume mari au reformat În teatru. A menţionat, pe de o parte, poziţiile ferme ale unor adepţi ai simbolismului; s-a vorbit despre Maeterlinck, despre Gordon Craig.
Ei „au Încercat să amelioreze teatrul, dând un model actorului, care este manechinul sau Încercând ca prezenţa actorului pe scenă să devină complet artistică”, ne spunea George Banu, ca o completare la cele spuse de Monique Borie.
Pe de altă parte, În conferinţă s-a amintit despre atitudinea marilor maeştri polonezi – Grotowski şi Kantor. Primul se reclamă mai degrabă „din imaginarul sculptural clasic al corpului nobil, al corpului michelangeloesc”, iar cel de-al doilea de la o anumită modernitate – derizorie, dar care nu e străină deloc modelului sculptural. Însă actorul nu Încarnează pe cineva, el arată o anumită formă perfect controlată.
Monique Borie este unul dintre iniţiatorii studiilor privind raportul dintre Teatru şi Antropologie. Din această perspectivă a publicat mai multe studii de analize dedicate unor figuri emblematice precum Peter Brook, Jerzy Grotowski, Eugenio Barba.
George Banu, Marina Constantinescu şi Monique Borie
A semnat cărţi devenite de referinţă: “Mythe et théâtre: une quête impossible?” (Nizet, 1981), „Antonin Artoud. Le théâtre et le retour aux sources” (Gallimard, 1989), volum apărut şi În limba română – „Antonin Artoud. Teatrul şi Întoarcerea la origini” (UNITEXT / Polirom, 2004); „Le Fantôme ou le théâtre qui doute” (Actes Sud, 1997) – În română „Fantoma sau Îndoiala teatrului” (UNITEXT / Polirom 2007).