class="">Amprente în Festivalul Național de Teatru – Cătălina Buzoianu

Amprente în Festivalul Național de Teatru – Cătălina Buzoianu

O viață dedicată Artei teatrului – iată, în doar cinci cuvinte, cea mai succintă prezentare posibilă pentru una din cele mai influente și eminente personalități ale istoriei contemporane a scenei românești: Cătălina Buzoianu  – regizor, profesor, influencer „avant la lettre”… Azi, la rubrica „Amprente” de pe site-ul fnt.ro.

22 aprilie 2019,  Stiri

A încerca să elaborezi, să marchezi momente importante ale unui parcurs întins peste aproape o jumătate de secol (declarat de mulți „al regiei”!) – ar însemna să nedreptățești mult peste o sută de spectacole, zeci de premii și distincții importante, nenumărați regizori și actori din țară și din străinătate care au venit în contact cu profesorul, cu regizorul, cu omul Cătălina Buzoianu. Dar mai cu seamă ar însemna să omiți influența reală, concretă, asupra incomensurabilului număr de spectatori al căror gust pentru teatru a fost incontestabil marcat de amprenta acestei mari creatoare de fenomen teatral. Există cronici, există mărturii, există interviuri, există (din fericire) cărți scrise de Cătălina Buzoianu – care să arunce o discretă lumina asupra artistului și a lumii sale.

Iată de ce, în aceste Amprente în FNT ne vom rezuma la o enumerare mai mult tehnică a celor 12 spectacole semnate de Cătălina Buzoianu care au fost selecționate în Festivalul Național de Teatru, pe parcursul celor 28 de ediții de până acum.

Istoria comună a marii regizoare cu Festivalul debutează în 1991 când, la cea de-a doua ediție a FNT, este selecționat și prezentat spectacolul „Regăsire” de Luigi Pirandello, pus în scenă la Teatrul Mic de Cătălina Buzoianu. Scenografia i-a aparținut lui Gheorghe Razowszki, iar costumele au fost semnate de Carmen Razowszki.

Valeria Seciu (pe care regizoarea o caracteriza drept ”ideea de simbioză cu Actorul”) a interpretat rolul principal – Donata Genzi – pentru care a și fost laureată cu Premiul „Lucia Sturdza Bulandra”, pentru cea mai bună interpretare feminină, în prima ediție competitivă a FNT. Din pleiada de actori foarte tineri care alcătuiau numeroasa distribuție făcea parte și Florin Piersic jr., nominalizat pentru rolul Eli Nielsen la categoria „Debut” în cadrul primei ediții a Premiilor UNITER, desfășurată în 1993.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Regăsire”. Foto: Arhiva Teatrului Mic, București.

Cea de-a patra ediție a Festivalului Național de Teatru a adus în fața publicului spectacolul „Teatru descompus” de Matei Vişniec,  montat în premieră mondială în 1993, la Institutul Francez din București, în coproducție cu Theatrum Mundi – noul teatru înființat în București. Concepția regizorală a Cătălinei Buzoianu a fost desăvârșită de o echipă de actori invitați,  din distribuție făcând parte: Mircea Diaconu, Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, Mircea Rusu, sau Răzvan Vasilescu.

Horațiu Mălăele a fost distins atunci în cadrul FNT cu Premiul oferit de Fundaţia pentru reconstrucţia oraşului Bucureşti. În 1994, „Teatru descompus” a fost nominalizat la Premiul pentru cea mai bună regie în cadrul cele de-a două ediții a Premiilor UNITER, iar la aceeași Gală, același Horațiu Mălăele câștiga Premiul UNITER pentru cel mai bun actor. Spectacolul a obținut și Premiul „Theatre Vivant“ acordat de Radio France Internationale.

Cu acest spectacol Theatrum Mundi s-a bucurat de numeroase turnee în Spania, Elveția și Franța.

Anul 1994 prilejuiește publicului FNT–5  întâlnirea cu două excepționale spectacole realizate de Cătălina Buzoianu:  „Pescăruşul” de A.P.Cehov, pus în scenă la Teatrul Mic și „Dibuk” de Sholem Anski, jucat pe scena Teatrului Evreiesc de Stat.

Montarea capodoperei lui Cehov primește sufragiile unanime ale juriului, fiind laureat cu Marele Premiu al Festivalului Național de Teatru – ediția a V-a. Este a doua abordare, matură, a „Pescărușului” din cariera Cătălinei Buzoianu (după spectacolul de licență din 1970, de la Teatrul Național din Iași). Un spectacol pe care regizoarea îl caracteriza într-un interviu drept „plin de viaţă, hămesit de viaţă, cu personaje crude, aproape asasine” (Yorick, 2010). Scenografia a fost semnată de Lia Perjovschi, costumele i-au aparținut Ancăi Pop, iar coregrafia spectacolului a fost făcută de Florin Fieroiu.

Din distribuție: Valeria Seciu, Cristian Iacob, Ana Ioana Macaria, Gheorghe Visu, Mircea Albulescu, Irina Movilă, Mitică Popescu, Vitalie Bantaş.

Un an mai târziu, în 1995, Gala Premiilor UNITER îi acorda Cătălinei Buzoianu trofeul pentru regie pentru spectacolele „Dibuk” de S. Anski, de la Teatrul Evreiesc de Stat și „Pescăruşul” de A. P. Cehov de la Teatrul Mic.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Pescăruşul”. Foto: Arhiva Teatrului Mic, București.

Cât despre „Dibuk” de Sholem Anski, pus în scenă la Teatrul Evreiesc de Stat, Cătălina Buzoianu și-a ales o echipa puternică – decorul: Smaranda Brănescu; costumele: Mihaela Ularu; muzica: Anatol Vieru; mişcarea scenică: Miriam Răducanu. În distribuție s-au regăsit, între alții, tinerii Roxana Guttman, Ovidiu Cuncea, Nicolae Călugăriţa, dar și Silviu Stănculescu, Rudy Rosenfeld, Constantin Dinulescu, Dan Tufaru,  Harry Waldman-Eliad.

Producția TES a fost nominalizată în cadrul Galei Premiilor UNITER 1995 la categoriile Cel mai bun spectacol și Cea mai bună regie.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Dibuk”. Foto: Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat, București.

Anul 1996 îi aduce din nou regizoarei  Cătălina Buzoianu Marele Premiu al Festivalului Național de Teatru – ediția a VIIa, pentru spectacolul „Patul lui Procust” – o dramatizare proprie după romanul omonim de Camil Petrescu, pus în scenă la Teatrum Mundi din București.

Spectacolul „Patul lui Procust” a fost distins de asemenea cu Marele Premiu și Premiul pentru regie  ale Festivalului Internaţional de Dramaturgie Românească, Timişoara, 1995

Afișul spectacolului „Patul lui Procust” (colecția Dan Predescu)

Tot în ediția cu numărul șapte a FNT a fost selecționat un alt spectacol memorabil al Cătălinei Buzoianu: „Fuga” – o nouă dramatizare după Mihail Bulgakov, produs la Teatrul de Comedie din Bucureşti. „Un spectacol de vis” – cum îl caracteriza Vladimir Găitan, actor dar și director în acea vreme al Teatrului de Comedie – „…dar un spectacol cu o viață îngrozitor de scurtă: doar 21 de reprezentații”…

A fost o nouă „întâlnire de grad zero” între Cătălina Buzoianu și marele actor Ștefan Iordache, alături de care s-au aflat pe scenă: Ana Ioana Macaria, Iarian Demian, Vladimir Găitan, Zoltan-Octavian Butuc, Silviu Stănculescu, George Mihăiță, Florin Anton, George Ivașcu,  Dan Tufaru, Mihai Bisericanu etc.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Fuga”. Foto: Arhiva Teatrului de Comedie, București.

Cel de-al treilea Mare  Premiu al Festivalului Național de Teatru i-a fost decernat Cătălinei Buzoianu în cea de-a opta ediție FNT, pentru spectacolul „Chira Chiralina”, o adaptare proprie după Panait Istrati, care a avut premiera la Teatrul Dramatic „Maria Filotti” din Brăila.

Premiile UNITER din 1997 au recompensat-o pe marea artistă cu Premiul UNITER pentru cea mai bună regie, pentru patru spectacole din stagiunea 1995-1996: „Chira Chiralina“ (Teatrul „Maria Filotti” Brăila)  „Șase personaje în căutarea unui autor“ și „Copilul îngropat” (de la Teatrul Bulandra), dar și „Penthesileea“ (Teatrul Dramatic din Constanța).

Aceeași ediție a Premiilor UNITER a premiat de asemenea scenografia producției brăilene, semnată de Dragoș Buhagiar și Irina Solomon.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Chira Chiralina”. Foto: Arhiva Teatrului Dramatic „Maria Filotti” din Brăila.

FNT 1998 – aduce în atenția publicului festivalier producția  Teatrului Bulandra „Petru sau Petele din soare” de Vlad Zografi. Piesa obținuse cu doi ani înainte premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT), secțiunea română. Un text-parabolă despre imperfecțiunea lumii, pus în contextul istoric al domniei Țarului Petru I al Rusiei, pendulând între farsa tragică și tragedia modernă. Cătălina Buzoianu a ales să colaboreze în acest spectacol cu scenografa Lia Manțoc, din distribuție făcând parte Cornel Scripcaru (în rolul lui Petru cel Mare), Mariana Mihuț, Mihai Constantin, Virgil Ogășanu, Victor Rebengiuc ș.a..

„Petru sau Petele din soare” s-a bucurat de un mare succes în Suedia, la cel de-al 7-lea Festival European al Teatrului, organizat în colaborare cu Stockholm – Capitala Culturală a Europei ’98.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Petru sau Petele din soare”. Foto: Arhiva Teatrului Bulandra.

Anul 2000 aduce în Festivalul Național de Teatru „Mediterana” – o nouă adaptare după Panait Istrati a Cătălinei Buzoianu, producție a Teatrului Dramatic “Maria Filotti” din Brăila. Un spectacol care a fost punctul de plecare pentru „o aventură dincolo de limitele umanului” – după cum avea să o caracterizeze chiar regizoarea. Un periplu teatral european uriaș, ce a adunat peste 70 de actori din 14 țări: „Odiseea 2001” o călătorie inițiatică pe malurile Mediteranei prin intermediul teatrului, la începutul unui nou mileniu. „O adevărată odisee a spiritului”, după cum o numea Richard  Martin – directorul Teatrului Toursky din Marsilia, inițiator și coproducător al proiectului.

El însuși actor și jucând în acest spectacol itinerant, Richard Martin declara fără echivoc: „Cătălina Buzoianu este regizorul secolului!”

Muzica „Mediteranei” a fost semnată de Nicu Alifantis, iar între actori s-au numărat: Richard Martin (în rolul lui Panait Istrati), Virgil Ogășanu, George Ţoropoc, Zane Jarcu, Wanessa Radu, Monica Ivașcu, Mihaela Trofimov, Liliana Ghiță, Emilia Mocanu etc.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Mediterana”. Foto: Arhiva Teatrului “Maria Filotti” din Brăila..

Producția Teatrului Mic din Bucureşti – „Spirit” de Margaret Edson, în regia Cătălinei Buzoianu și-a găsit un binemeritat loc în cea de-a XII-a ediție a FNT (2001). Decorul și costumele spectacolului au fost semnate de scenografa Lia Perjovschi, iar mișcarea scenică de Mălina Andrei.

Valeria Seciu, Gheorghe Visu, Ovidiu Niculescu, Mihaela Rădescu, Monica Mihăescu, Mihaela Măcelaru, Liliana Pană, Radu Zetu, Bogdan Talașman, Marius Călugărița au facut parte din distribuția spectacolului.

Pentru rolul D-na Bering din spectacolul „Spirit“, în anul 2002, Valeria Seciu  a fost desemnată câștigătoarea Premiului UNITER  pentru Cea mai bună actriță.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Spirit”. Foto: Arhiva Teatrului Mic, București.

FNT 2006 – „Cum gândeşte Amy” de David Hare, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic, Bucureşti, a reprezentat penultima prezență a unui spectacol marca Buzoianu în selecția oficială a FNT.

Decorul și costumele spectacolului au fost semnate de Dragoș Buhagiar, iar rolul titular i-a fost încredințat Valeriei Seciu, care i-a avut parteneri de scenă pe: Tatiana Iekel, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Cătălin Babliuc, Simona Popescu, Domnița Mărculescu, Toma Brânduș, Rolando Matzangros și Alin Mihalache

La cea de-a XIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER din 2006, Senatul UNITER i-a decernat artistului Cătălina Buzoianu Premiul pentru întreaga activitate.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Cum gândeşte Amy”.  Foto: Arhiva Teatrului Mic, București.

Ultimul spectactacol semnat  Cătălina Buzoianu selecționat oficial în Festivalul Național de Teatru a fost „Ioana și focul”  de Matei Vişniec, imaginat de marea regizoare pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti, în 2009.

Echipa: decor – Puiu Antemir; costume – Anca Răduță; măști, păpuși, marionete – Liana Axinte; muzică – Mircea Florian; mișcare scenică – Mălina Andrei.

Protagonista spectacolului a fost actrița Dorina Chiriac, alături de care s-au aflat pe scenă: Marius Manole, Dragoș Huluba, Șerban Georgevici, Laura Creț, Mihaela Măcelaru, Teodora Stanciu, Domnița Ciolacov, Gloria Găitan, Irina Sârbu și Lari Giorgescu.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Ioana și focul”. Foto: Arhiva Teatrului de Comedie, București.

Lucrurile se fac până la capăt sau nu se fac deloc.” – declara regizoarea Cătălina Buzoianu în 2010, când își declara oficial retragerea de pe scena românească. Dar artistul, omul Cătălina Buzoianu a rămas permanent aproape de fenomenul teatral al ultimilor ani, urmărindu-l și colaborând ocazional cu artiști din mediul independent.

Astfel, cea mai recentă întâlnire cu scena FNT s-a produs chiar în ediția Festivalului Național de Teatru care i-a fost dedicată marii artiste, în 2018.

Spectacolul-poem A(m) iubi(t) iubirea” – un florilegiu din scrierile Ninei Cassian adaptate rostirii scenice de Roxana Guttman și Cătălina Buzoianu, a fost prezentat publicului FNT de actorii Roxana Guttman și Mihai Nițu în Mansarda Muzeului Naţional al Literaturii Române, în coordonarea artistică a regizoarei Cătălina Buzoianu.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „A(m) iubi(t) iubirea”.

O concluzie? –  „Am trăit o viață din plin… și am făcut din teatru – exact viață”,  rezuma, cum nu se poate mai succint, artista Cătălina Buzoianu…

Cea de-a 29-a ediție a Festivalului Național de Teatru se va desfășura la București, între 18-27 octombrie 2019.

Foto: Arhivele Teatrelor: Mic, de Comedie, „L.S. Bulandra”, „Maria Filotti” Brăila, T.E.S.