class="">Amprente în Festivalul Național de Teatru – Silviu Purcărete

Amprente în Festivalul Național de Teatru – Silviu Purcărete

Este considerat un „aristocrat al artei”. Aș spune al artelor, căci teatrul său – care prin imagine, prin profunzime se stabilizează pe retină, se adâncește în memorie –  este aidoma unui liant ce încheagă părți ale civilizației dintr-o epocă anume.

15 aprilie 2019,  Galerie Foto, Stiri

În Festivalul Național de Teatru au fost prezentate în jur de 25 de spectacole semnate de Silviu Purcărete, montări cu o influență semnificativă asupra publicului. În jurul acestui nume s-au organizat evenimente. Sunt amprente ce înnobilează acest mare eveniment al artei teatrale. Azi, la rubrica „Amprente” de pe site-ul fnt.ro, Silviu Purcărete.

În 1991, la cea de-a II-a ediție a Festivalului Național de Teatru, spectacolul „Ubu rex cu scene din Macbeth”, după Alfred Jarry și William Shakespeare – regia, scenografia și ilustrația muzicală Silviu Purcărete (producție a Teatrului Național din Craiova), obținea Marele Premiu (ex-aequo) pentru Cel mai bun spectacol, iar creatorului i se acorda Premiul „Ion Sava” pentru regie. Montarea obținuse în acel an și Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol. Era dovada unei creații valoroase, cu atât mai mult cu cât în palmaresul succeselor intraseră deja Premiul Criticii pentru cel mai bun spectacol şi Premiul Fundaţiei Hamada pentru excelenţă artistică, acordate la Festivalul International de la Edinburgh, în același an 1991. A fost începutul unui periplu, care a adus notorietate internațională  teatrului din România, numele regizorului devenid cunoscut pe continent. Spectacolul a avut multe invitații la festivaluri, participând la cele de la Braunschweig și München (Germania), Parma și Milano (Italia), Ierusalim (Israel), Amsterdam (Olanda) sau de la Istanbul (Turcia).

Printre interpreții rolurilor îi amintim pe Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Angel Rababoc, Remus Mărgineanu, Tudor Gheorghe, Leni Pințea Homeag, Tamara Popescu, Mirela Cioabă.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Ubu rex cu scene din Macbeth”. Foto: Arhiva Teatrului Național Craiova

Un an mai târziu, în 1992, alt spectacol creat de Silviu Purcărete la Craiova, „Titus Andronicus” de William Shakespeare, a fost văzut în FNT. A primit la acea ediție, a III-a, Marele Premiu și Trofeul orașului București, Premiul pentru regie, Premiul pentru scenografie – Ștefania Cenean, Premiul pentru rol principal masculin – Ștefan Iordache, Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină – Ozana Oancea, Premiul special al juriului – Ilie Gheorghe. Și la Gala UNITER impresionase juriul, care a acordat patru premii pentru: Cel mai bun spectacol, Cea mai bună regie, Cea mai bună scenografie și Debut (Ozana Oancea). Și… a străbătut mapamondul, cu ecouri extraordinare. Spectacolul a fost prezentat mai întâi pe scena Teatrului „The Globe” din Tokyo (patru reprezentații în luna mai 1992), apoi a deschis Le Festival de Theâtre des Ameriques de la Montreal – Canada. Au urmat spectacole și la prestigioase festivaluri din München – Germania, Anvers – Belgia, Melbourne – Australia, Sao Paolo – Brazilia sau la Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm.

În 1993, spectacolul a obținut Premiul Asociației criticilor de teatru din Quebec (Canada), pentru Cel mai bun spectacol străin. Au fost multe alte distincții în țară și străinătate. „Titus Andronicus” a fost invitat și la Festivalul de la Avignon, în 1995, împreună cu spectacolul „Phaedra”, realizat în 1993 de Silviu Purcărete, tot la Craiova.

Premiera absolută cu „Titus Andronicus” a avut loc la 14 mai. Pe lângă Ștefan Iordache și Ozana Oancea, distribuția i-a inclus pe Valeriu Dogaru, Marian Negrescu, Tudor Gheorghe, Valentin Mihali, Angel Rababoc, Ilie Gheorghe, Constantin Cicort, Valer Dellakeza, Vladimir Juravle, Mirela Cioabă, Tudorel Petrescu, Ion Colan, Leni Pințea-Homeag ș.a. După ce a văzut spectacolul, Patrice Martinet, directorul Festivalului de Teatru de la Paris, declara în 1992: „Cred că nu există azi în Franța regizori care să fie girați de o asemenea forță pe o scenă de teatru, precum Silviu Purcărete”. Iar Koscha Hetzer-Molden, de la Radioteleviziunea din Viena, spunea în același an: „Teatrul lui Purcărete este mereu proaspăt și surprinzător…”. Totodată, „Gazet Artwerpen” menționa în articolul „Lugubru dar magistral”: „«Titus Andronicus» este indiscutabil cel mai lugubru spectacol prezentat la Festivalul ARTWERPEN 93 (…). Dar regizorul  Silviu Purcărete se dovedește cu această adaptare a lui Shakespeare un maestru neîntrecut al genului. Posibilitățile scenice sunt arareori atât de intens și atât de bine exploatate, fără ca să se piardă ceva din caracterul ritual (…).” Leonard Radic nota în „The Age” din Melbourne: „…Este o producție remarcabilă, mai ales pentru ritualismul și puterea ei de a crea imagini (…). Jocul actoricesc este puternic, cu Ștefan Iordache aducând forță, demnitate și noblețe rolului titular (…). Privită în întregul ei, producția este o remarcabilă și plină de forță punere în scenă a uneia dintre cele mai puțin remarcabile piese de Shakespeare”.

Fenomenul Purcărete lua amploare. În România, publicul de rând părea să nu fie pregătit pentru astfel de spectacole. Dar iată ce spunea Silviu Purcărete într-un interviu din Teatrul azi (1994): „(…) este de discutat problema publicului snob, la care eu ţin foarte mult. Snobismul este unul din motoarele civilizării. El o întreţine şi o răspândeşte. Pătura snoabă vine, vede, transmite informaţia, e un anume fel de model. E elocvent ce mi s-a întâmplat cu spectacolele de la Craiova. În special cu «Ubu Rex cu scene din Macbeth». A avut o premieră oficială unde au fost invitate toate oficialităţile judeţene care au amuţit, au aplaudat că n-aveau încotro şi au plecat disperaţi cu gândul la destinul teatrului din Bănie, cu toată tradiţia lui populară serioasă. S-au purtat, de altfel, cât se poate de cuviincios. Dar s-au speriat. La al treilea, al patrulea spectacol, nu mai venea lume. Am adus piesa la Bucureşti. Că aici publicul a venit în asalt, altceva. Determinările erau diferite. Dar, la cinci luni după premieră, dacă erau scrise trei-patru articole sau, mai bine zis, semnale. Cel mult, câteva cronici obligatorii. Deci un spectacol care nu a avut nici un fel de impact. A fost apoi invitat la Edinburgh. A căpătat o notorietate internaţională. A venit din urmă „Titus Andronicus”. Este de necrezut, dar, în momentul de faţă, la Craiova, la aceste două spectacole, sălile sunt arhipline. Nu înseamnă că lumea care vine înţelege altceva. Pleacă poate cu aceleaşi neclarităţi. Faptul că au citit despre… îi face să se intereseze chiar şi pe cei care nici nu auzeau, nici nu vedeau. Venind şi văzând, se întâmplă ca ceva, cât de cât, să se declanşeze. În special la o a doua vizionare, cum mărturisea cu umor un oltean mirat de ce a înţeles. Motorul snobismului, ca agent comercial, e miraculos. Pe de altă parte, vorba lui Esrig: dacă într-o sală de 700 de oameni, timp de 50 de reprezentaţii, unui singur om i-ai transmis ceva, a meritat totul.”

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Titus Andronicus”. Foto: Arhiva Teatrului Național Craiova

În 1993, Purcărete atingea un vârf țintit în arta scenică a timpului, prin crearea spectacolului care a uluit lumea – „Phaedra”, adaptare proprie după Euripide şi Seneca (Teatrul Naţional din Craiova). În rolul titular: Leni Pințea Homeag, alături de care a fost minunata trupă craioveană. Scenografia a semnat-o Ștefania Cenean. Premiera absolută a avut loc la Viena, în data de 8 iunie, la Festivalul Wiener Festwochen 1993, iar acasă în data de 2 iulie. În toamnă s-a jucat în Festivalul Național de Teatru, ediția cu numărul 4, la care fusese selecționat și un alt spectacol montat de Silviu Purcărete, la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea: „Decameron 645”, adaptare proprie după Boccaccio. Iar la final de FNT 1993, Premiul pentru regie „Ion Sava” îl câștiga Silviu Purcărete pentru spectacolele „Phaedra” și „Decameron 645”. În periplul cu acest fenomen teatral, „Phaedra” era răsplătită cu Premiul pentru cel mai bun spectacol străin, acordat de Manchester Evening News, 1995, cu Diploma şi Medalia Academiei Braziliene de Artă, Cultură şi Istorie, 1996. A fost înalt apreciat de critici și public și la Festivalul „Teatrul Naţiunilor” de la Seul, Coreea de Sud.

„Odată, am văzut un spectacol de Silviu Purcărete, „Phaedra“. Eu eram foarte virgin în ale teatrului atunci, dar spectacolul ăla mi s-a părut diferit, magic”. (Radu Afrim)

Așa cum aminteam, spectacolul a fost prezentat în 1995, împreună cu „Titus Andronicus”, la Festivalul Internațional de la Avignon. După aceste două creații de referință, jucate la acest mare eveniment teatral al lumii, Silviu Purcărete a onorat oferta Festivalului de la Avignon, care hotărâse, potrivit directorului Naționalului craiovean de atunci, Emil Boroghină, să marcheze, cu un spectacol creat de Silviu Purcărete, 50 de ani pe care îi împlinea în 1996 Festivalul de la Avignon. Și a fost o coproducție internațională „Danaidele”, la care Teatrul Național din Craiova era parte din echipa de co-producători, alături de Festivalul de la Avignon, Holland Festival, Wiener Festwochen, Grande Halle de la Villette și Fundația pentru Teatru și Film „Tofan”.

După ce văzuse „Phaedra”, Neil Wallace, directorul Festivalului Tramwai de la Glasgow (Scoția), declara: „Cred că «Phaedra» a fost unul dintre spectacolele cele mai intense, puternice și frumos gândite pe care le-am văzut vreodată”.

Silviu Purcărete spunea referitor la spectacolul său, într-un interviu în care Patrel Berceanu l-a întrebat ce l-a „mișcat în destinul eroilor”: „Acest mit, aceste opere literare ating niște zone ale rădăcinilor, foarte adânci, foarte profunde ale umanității în care sunt privite și luminate perechile fundamentale de contrarii: alb și negru, bătrânețe, tinerețe; dihotomia celor două sexe și evident ambiguitatea permanentă a acestor fețe duble ale existenței; conflictul permanent dintre Eros și Artemis, dintre castitate și fertilitate care până la urmă își împrumută funcțiile. Conflictul dintre bătrânețe și tinerețe: tinerețea care elimină bâtrânețea, dar și bătrânețea care devoră tinerețea. Dar acest conflict transcende discuția morală, pentru că aici e vorba despre niște taine ale firii; niște mistere fundamentale. (…)”

Într-o discuție la care a participat, în 2010 în FNT, Silviu Purcărete mărturisea că pentru el cel mai interesant spectacol al său a fost „Phaedra”. Da, și acesta a fost unul dintre marile succese ale teatrului românesc în lume.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Phaedra”. Foto: Arhiva Teatrului Național Craiova

În FNT – 1994, „Decameron 645”, produs la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea, a fost nominalizat și la categoria Cel mai bun spectacol (Aminteam mai sus că Purcărete obținuse cu acesta și cu ”Phaedra” Premiul pentru regie). În fruntea distribuției era Ilie Gheorghe de la Craiova, alături de care jucau Cristian Alexandrescu, Cristian Stanca, Gabriel Tudorin, Radu Constantin, Gabi Popescu, Doru Zamfirescu, Doina Migleczi, Iulia Antonie, Corina Merișescu, Claudia Cacoveanu, Adelina Ribac, Amalia Văcărescu. Si această producție semnată de Silviu Purcărete a avut turnee internaționale, fiind aplaudată, între altele, la Festivalul de la Glasgow și la Festivalul de la Dublin (1994).

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Decameron 645”. Foto: Arhiva Teatrului Anton Pann

În FNT – 1998 era selecționat spectacolul „Orestia” după Eschil, scenariul, regia și scenografia Silviu Purcărete, cu minunata trupă craioveană, căreia i s-a alăturat pentru această montare actrița Maia Morgenstern (producție a Teatrului Național din Craiova), prezentat, în același an, și la Festivalul Internațional de la Edinburg.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Orestia”. Foto: Arhiva Teatrului Național Craiova

La aceeași ediție a FNT, a fost prezentată, ca spectacol invitat, montarea lui Purcărete de la Théâtre de l`Union Limoges – „Dom Juan” de Molière.

Apoi, publicul Festivalului Național de teatru a avut parte, în 2001, de spectacolul creat de Silviu Purcărete la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu: „Pilafuri și parfum de măgar”, după „1001 de nopți”. Textul a fost scris de Alain Garlan și Silviu Purcărete. Scenografia a semnat-o Helmut Stürmer. În distribuție: Diana Văcaru – Lazăr, Valer Dellakeza, Virgil Flonda, Ilie Gheorghe, Ovidiu Moţ, Angel Rababoc, Cristian Stanca, Diana Fufezan, Delia Ghiţă, Laura Şişu, Mihaela Mihai, Ofelia Popii, Mirona Ioana Tatu, Florentina Ţilea, Codruţa Vasiu, Ovidiu Popa, Liviu Cheloiu, Adrian Neacşu ș.a. Cu acest spectacol, teatrul sibian a efectuat turnee atât în România, cât și în Germania (în orașele Freiburg și Ulm) sau Rusia (Sankt Petersburg).

Un an mai târziu, în 2003, în FNT era adus spectacolul lui Silviu Purcărete „Cumnata lui Pantagruel”, inspirat din scrierile lui François Rabelais (Compania Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu). În distribuție au fost actori din trupele implicate în spectacol: Marie Cayrol, Jacques Bourgaux, Laurent Schuh, Miclós Bács, Józef Biró, Zsolt Bogdán, Áron Dimény, Zsuzsa Gajzago, Levente Molnár, Diana Văcaru Lazăr, Virgil Flonda, Ofelia Popii, Cătălin Pătru, Cristian Stanca, Mihaela Mihai. Și acest spectacol a avut o carieră internațională frumoasă, fiind prezentat la Budapesta (Ungaria), Porto (Portugalia), Bayonne, Seyne, Chatillon, Cognac (Franța), Bogota (Columbia), Napoli (Italia), Lujbljana (Slovenia), Trabzon (Turcia), Skopje (Macedonia), Esch (Luxemburg).

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Cumnata lui Pantagruel”. Foto: Pierre Borasci

În 2004, producția Naționalului craiovean „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului” de Shakespeare – adaptarea scenică, regia și scenografia Silviu Purcărete, intra în selecția FNT, printre interpreții personajelor numărându-se Valer Dellakeza, Iulia Lazăr, Valeriu Dogaru, Ion Colan, Ilie Gheorghe, Nicolae Poghirc, Constantin Cicort, Angel Rababoc, Valentin Mihali, Cerasela Iosifescu, Romanița Ionescu, Cătălin Băicuș, Tamara Popescu, Ion Butnaru. Toți au fost aplaudați și la Gyula (Ungaria) – la Festivalul Internațional Shakespeare, și la Shakespeare Festival Bath (Marea Britanie), și la Tel Aviv (Israel), și la Festivalul BITEI de la Chișinău, dar și la Varna Summer Festival (Bulgaria), la Festivalul Shakespeare de la Gdansk (Polonia) sau la Festivalul Internațional de Teatru MESS de la Sarajevo (Bosnia). În 2005, la Gala Premiilor UNITER „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului” a fost declarat cel mai bun spectacol, iar Purcărete a obținut Premiul UNITER pentru cea mai bună regie.

De asemenea, spectacolul a obținut Premiul special  al juriului la Festivalul Shakespeare de la Gdansk. Lui Purcărete i-a revenit Premiul Golden Wreath, iar lui Ilie Gheorghe Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin (Sir Toby).

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului”. Foto: Arhiva Teatrului Național Craiova

În programul FNT 2007 a fost producția Naționalului din Sibiu „Faust” – scenariul și regia Silviu Purcărete. Desigur, spectacolul s-a jucat la sediu, deoarece spațiul în care a luat naștere a fost unul special. De aceea nu a fost posibilă deplasarea, la acea vreme, la București. Distribuția – una numeroasă. În rolurile principale – Ilie Gheorghe și Ofelia Popii (actrița fiind distinsă în 2008 cu Premiul UNITER pentru rolul Mefisto). Din echipă au făcut parte Helmut Stürmer (decor și light design), Lia Manțoc (costume), Vasile Șirli (muzica originală), Doru Apreotesei (orchestraţie), Andu Dumitrescu (video). În 2008, la Gala UNITER, s-a acordat și Premiul pentru scenografia realizată la spectacol. Iar în 2010, echipa de creatori a câștigat Premiul de Excelență acordat de Senatul UNITER pentru „impactul internaţional” al spectacolului la Festivalul de la Edinburgh, prezentat în 2009. La Edinburgh, Ofelia Popii câștiga, pentru rolul său, „Herald Angel Award 2009”. Cu acest spectacol au fost efectuate turnee la Frankfurt, Germania (2008), Bruxelles, Belgia (2011), Maribor, Slovenia (2012), Budapesta, Ungaria (2017). De curând, spectacolul a avut reprezentația cu numărul 200. De notat că în locul lui Ilie Gheorghe, în rolul lui Faust, a intrat, acum doi ani, Miklós Bács.  

„Cel mai mult mă bucură că vin tinerii să vadă Faust”. Silviu Purcărete

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Faust”. Foto: Maria Ștefănescu

Și spectacolul „Lulu – o tragedie monstruoasă”, creat de Silviu Purcărete pe textul lui Frank Wedekind la Teatrul Național „Radu Stanca” și selecționat în FNT – 2008, s-a jucat la sediu, decorul semnat de Helmut Stürmer fiind unul mai special. Costumele au fost create de Lia Manțoc. În rolul titular – Ofelia Popii. Spectacolul a fost prezentat la Budapesta și Tokyo.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Lulu – o tragedie monstruoasă”. Foto: Zamfira Năstăsache

În 2010, selecția FNT a inclus spectacolul lui Purcărete „Regele moare” de Eugène Ionesco – co-producţie Les Arts et Mouvants, Cie à l’endroit des mondes allant vers (Paris), Ex-Ponto Festival (Slovenia), UNITER, Institutul Cultural Român prin programul „Cantemir”.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Regele moare”. Foto: Mihaela Marin

La ediția din 2011 a fost prezentat spectacolul „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale, montat de Silviu Purcărete cu trupa sibiană. Scenografia a făcut-o Dragoș Buhagiar, muzica originală a semnat-o Vasile Șirli.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „D’ale carnavalului”. Foto: Maria Ștefănescu

În FNT – 2012, creației lui Silviu Purcărete i-a fost dedicată o întreagă săptămână, cu prezentarea mai multor spectacole, mai noi și mai vechi, regizate de el și aflate la acea vreme în repertoriul unor instituții din România, cu discuții despre opera sa, cu proiecția unui documentar despre marele regizor, dar și cu o lansare de carte virtuală. Atunci publicul a putut să vadă: „Gianni Schicchi” – operă într-un act de Puccini (Teatrul Maghiar de Stat Cluj), „O furtună” după Shakespeare și „Măsură pentru măsură” de Shakespeare (Teatrul Național din Craiova), „Călătoriile lui Gulliver” – exerciții scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift, „Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett – ambele realizate la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul O furtună”. Foto: Florin Chirea

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Gianni Schicchi”. Foto: Maria Ștefănescu

Toate au fost titluri de referință, toate au avut un parcurs frumos, fiind jucate fie în țară, fie în străinătate. De remarcat faptul că montarea „Călătoriile lui Gulliver” a fost „primul spectacol din România produs la comanda Festivalului Internaţional de la Edinburgh”, aducându-i lui Silviu Purcărete, la ediția din 2012 a acestui important eveniment teatral al lumii, Premiul „Herald Angel” acordat de Bank of Scotland. În 2013 a primit Premiul UNITER la categoria Cel mai bun spectacol. S-a jucat în Rusia (orașul siberian Tomsk), Georgia (Tbilisi), Luxemburg (Esch), Ungaria (Budapesta). A călătorit mult trupa sibiană și cu „Aşteptându-l pe Godot”, din distribuție făcând parte Constantin Chiriac, Virgil Flonda/Marian Râlea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Dan Mitrea. Au cules aplauze în China, Republica Moldova, Georgia, Columbia, Turcia, Marea Britanie, Croația, Coreea de Sud.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Aşteptându-l pe Godot”. Foto: Mihaela Marin

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Călătoriile lui Gulliver”. Foto: Maria Ștefănescu

Spectacolul din Craiova „Măsură pentru măsură” i-a adus Premiul UNITER pentru rol secundar talentatului actor Sorin Leoveanu. Publicul din diferite țări a fost impresionat și de „O furtună”, în care jucau actori excelenți ai Naționalui craiovean.

Documentarul proiectat în FNT în acea săptămână dedicată lui Silviu Purcărete s-a intitulat: „Insula. Într-O furtună: Silviu Purcărete. La repetiții” (66 min), „un exerciţiu de admiraţie şi un document deopotrivă”, realizat de cineastul Laurenţiu Damian. Autorul declara atunci: „Filmul «Într-O furtună: Silviu Purcărete. La repetiţii» este un film despre ceea ce nu vede spectatorul. Este un travaliu dincolo de cortină. Regizorul-mag desăvârşeşte un act teatral alături de un grup de admirabili actori. Apoi, rămâne în culise şi nu mai poate interveni. Spectacolul se joacă, iar magul devine şi el un spectator. Peste timp acest film va avea valoare de document. Poate de aceea am filmat ore de material cu Silviu Purcărete, tocmai cu el, care detestă camera de filmat şi publicitatea”.

A fost programată atunci lansarea de către Editura LiterNet a cărții electronice „Măsură pentru măsură”, conţinând textul spectacolului craiovean, „o apariţie care mai demonstrează o dată, dacă era nevoie, faptul că Silviu Purcărete face parte dintre regizorii foarte fideli textului pe care îl pun în scenă”.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Măsură pentru măsură”. Foto: Ken Reynolds

În 2013, în FNT venea cu un spectacol, creat de Silviu Purcărete, Teatrul Național din Iași: „Pălăria florentină” de Eugène Labiche, cu un număr impresionant de interpreți. Scenografia o crease Dragoș Buhagiar, muzica Vasile Șirli, iar mișcarea scenică Florin Fieroiu.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Pălăria florentină”. Foto: Mihaela Marin

Pe aceeași scenă, Purcărete a montat, câțiva ani mai târziu, „Cafeneaua” de Carlo Goldoni, spectacol selectat în FNT, ediția 2016, și care i-a adus scenografului Dragoș Buhagiar Premiul UNITER pentru scenografie (2017).

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Cafeneaua”

La ediția din 2014, publicul Festivalului Național de Teatru a avut parte de două montări semnate Silviu Purcărete, avându-i în echipe pe scenograful Dragoș Buhagiar și compozitorul Vasile Șirli: „Victor sau copiii la putere” de Roger Vitrac (Teatrul Maghiar de Stat Cluj) și „Oidip”, după Sofocle – scenariu original Silviu Purcărete Teatrul Național „Radu Stanca”). Producția de la Cluj-Napoca a obținut Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol (2014), Purcărete fiind nominalizat atunci pentru Regie. „Oidip” a cutreierat lumea, fiind ovaționat, în China, Japonia, Grecia, Polonia etc.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Victor sau copiii la putere”. Foto: Teatrul Maghiar de Stat

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Oidip”. Foto: Adi Bulboacă

În 2015, în selecția FNT intra o altă creație, regizată de Silviu Purcărete – „Moliendo café”, un spectacol de improvizaţie (decor şi costume Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli), producţie realizată în comun de Teatrul German de Stat Timişoara şi Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara. Regizorul argumenta această punere în scenă: „Cafeaua, ca şi teatrul, sunt două gratuităţi absolute şi indispensabile – adică nu folosesc la nimic, dar toată lumea le foloseşte”. Vreo 40 de actori intraseră în distribuție. Creatorul și echipa au dat naștere la un spectacol  fără prea multe vorbe, dar cu puternice arome… artistice.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Moliendo café”. Foto: Mihaela Marin

De la Teatrul Maghiar din Cluj venea în Festival, în 2016, „Julius Caesar” de Shakespeare, piesă despre care András Visky, cel care a semnat dramaturgia, spunea: „«Julius Caesar», probabil cea mai cruntă piesă politică a lui Shakespeare, ne copleșește nu numai prin clarviziunea fără cusur, ci și prin surprinzătoarea sa actualitate. Brutus și camarazii săi senatori republicani uneltesc, în numele binelui comun, împotriva lui Caesar. Însă, odată cu asasinarea conducătorului cu porniri dictatoriale, nu se instaurează ordinea, ci se dezlănțuie iadul: izbucnește un război civil şi Roma este devastată de spiritul distrugerii. Oare nu ne aflăm și noi înșine pe același drum, de la primăvara arabă la haosul mondial?”.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul Julius Caesar”. Foto: Teatrul Maghiar din Cluj

La ediția de anul trecut – 2018 – programul FNT a inclus o altă montare regizată de distinsul creator: „Povestea prințesei deocheate”, scenariul scris de el fiind inspirat din „Sakura Hime Azuma Bunshô” de Tsuruya Nanboku al IV-lea (Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu). Premiera a avut loc în iunie 2018. Această producție are trei nominalizări la Premiile UNITER, ediția 2019 (13 mai), la categoriile: Cel mai bun spectacol; Cea mai bună actriță în rol principal (Ofelia Popii) și Cea mai bună scenografie (Dragoș Buhagiar).

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto din spectacolul „Povestea prințesei deocheate”. Foto: Mihaela Marin

De remarcat faptul că amprenta artistului Silviu Purcărete în FNT s-a văzut atât de frumos și printr-o extraordinară expoziție de fotografii realizate chiar de regizor, „Lumea lui Purcărete”, vernisată în 2015 în foaierul Teatrului Național din București. Mai mult de 70 de fotografii au putut fi admirate atunci în exclusivitate pe simeze, iar calitatea și frumuseșea acestora l-au determinat pe producător – Festivalul Național de Teatru – să prezinte expoziția și în alte orașe, ultima dată fiind admirată de curând la Budapesta.

Un eveniment formidabil organizat de FNT prin UNITER, în ediția 2018, a fost Atelierul Cehov de la Sinaia, condus de regizorul Silviu Purcărete în perioada 5–13 iulie. A fost primul eveniment artistic major desfășurat în cadrul celei de-a 28-a ediții a Festivalului Național de Teatru și la care au fost invitați să participe 18 actori din întreaga țară. Atelierul denumit simplu „Cehov – Purcărete” a avut loc în spațiile Centrului Cultural „Carmen Silva” și ale Cazinoului din Sinaia. Acest proiect cultural, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale (Partener principal – BRD Groupe Société Générale), s-a finalizat cu un minunat film documentar.

La finalul atelierului, Silviu Purcărete declara: „Am sentimentul că am descoperit ceva și trebuie să mă gândesc mai departe, să văd ce este acest lucru, să-i dau nume, deocamdată e doar așa: un parfum și o intuiție”.

Impactul pe care l-a avut opera scenică a lui Silviu Purcărete asupra publicului FNT a fost uimitor. Spectacolele enumerate în acest articol – selecționate în FNT – reprezintă  doar o parte din tot ce a creat în țară și străinătate regizorul. Silviu Purcărete a obținut multe premii, unele amintite mai sus. Mai adăugăm aici doar: Premiul de Excelență UNITER (1997); Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2017). Dar activitatea lui Purcărete continuă. Suntem siguri că ne va uimi cu alte minunate creații.

A 29-a ediție a Festivalului Național de Teatru se va desfășura la București, între 18-27 octombrie 2019.