26 octombrie | 19:00 – Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Sala Media
27 octombrie | 19:00 – Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Sala Media
Spectacolul se joacă în mai multe spații: PARTEA I: Foaier Sala Media, Sala Media; PARTEA II: Sala Pictură, Sala Amfiteatru. Locul de întâlnire pentru începutul spectacolului: Foaierul Sălii Media
Operele lui Anton Pavlovici Cehov sunt mereu actuale. Ele povestesc acele secrete ale sufletului care stau la baza unor întrebărilor perene ale vieții și care prezintă, totodată, o provocare atât regizorului, cât și actorilor și publicului.
Traducere în limba maghiară Kosztolányi Dezső
Distribuţia :
Andrei Sergheevici Prozorov : Bocsárdi Magor
Natalia Ivanovna : Szilágyi Míra
Olga: Bartha Boróka
Mașa : Vajda Gyöngyvér
Irina: Máthé Annamária
Kulîghin Feodor Ilici : Moșu Norbert-László
Verşinin Alexandru Ignatevici : Faragó Zénó
Tuzenbach Nicolai Lvovici : Fodor Alain Leonard
Solionîi Vasilii Vasilievici : Kolozsi Borsos Gábor
Cebutîkin Nagy Csongor-Zsolt
Anfisa: Tamás Boglár
Regia : Albu István
Scenografia : Márton Erika
Costumele : Márton Erika
Artist plastic : Ferenczi Zoltán
Muzica originală : Bocsárdi Magor
Light Design: Borsos Attila
Sound Design: Majos Endre
Durata: 3 h (cu pauză)
Teatrul Figura Stúdió, Gheorgheni
Spectacol în limba maghiară cu traducere în limba română și engleză
Nerecomandat persoanelor sub 12 ani
Toți dintre noi avem același vis, anume să cunoaștem fericirea. Ce înseamnă să fii fericit? Este o întrebare pe cât de banală, pe atât de nepătrunsă. Cum putem ajunge să cunoaștem acest sentiment? Ce trebuie să facem pentru a păstra în noi sentimentul fericirii? Câtă dragoste, afecțiune, voință, perseverență și conștiință implică ea?
Irina, Olga și Mașa sunt surori. Ele trăiesc aparent liniștit, împreună cu fratele lor, Andrei, într-un mediu provincial în care chiar și aburii ceaiului fierbinte par să se răspândească în aer cu încetinitorul. Timpul curge altfel decât la Moscova – oraș în care doresc cu toții să se reîntoarcă. Trecerea minutelor lente ale provinciei, deschid spații infinite pentru vise mari, planuri, autorealizare, carieră și iubiri posibile sau, chiar, imposibile. Apoi, brusc, toate acestea se lovesc de o barieră intangibilă în ciuda faptului că bagajele sunt gata pregătite de drum, la fel ca cele trei surori.
Cum și până când poți trăi într-un loc în care fiecare întâmplare este supravegheată de amintirea tatălui și cea a Moscovei, a căror imagine se estompează, încetul cu încetul, o dată cu trecerea anilor? Perspectivele fericirii par să se spulbere și se așează, asemenea prafului, pe toate bagajele pregătite pentru Moscova, dar nu numai pe ele, ci pe înseși visele personajelor. Tot ce înainte părea a fi trist ori deprimant se transformă acum, aproape neobservat, în tragedie, cu toate că ne aflăm într-un spațiu provincial liniștit în care fericirea s-ar fi putut înfiripa în voie.
