class="">Un eveniment deopotrivă istoric și emoționant în FNT 2019: Conferința „Aici e Europa Liberă. Ne-am întors”

Un eveniment deopotrivă istoric și emoționant în FNT 2019: Conferința „Aici e Europa Liberă. Ne-am întors”

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Revoluția care a schimbat radical istoria și prezentul României, în foarte mare măsură și din punct de vedere cultural. În a doua zi a FNT 2019 a fost organizată la ARCUB (HUB FNT) o conferință-eveniment dedicată istoriei, rolului și oamenilor care au construit povestea numită Radio Europa Liberă, în mod special în România.

19 octombrie 2019,  Stiri

Directorul și selecționerul Festivalului Național de Teatru, Marina Constantinescu, a deschis conferința precizând că „noi, echipa FNT, am simțit nevoia să facem o reverență în fața celor care, prin Radio Europa Liberă, ne-au prezentat realitatea în care trăiam și despre care nu știam, care ne-au învățat cât se putea pe atunci despre ce înseamnă libertatea interioară și demnitatea. Poate mulți s-au întrebat de ce un festival de teatru se ocupă de un astfel de eveniment. Printre multe alte lucruri, noi – echipa FNT – ne ocupăm și de datoriile morale pe care le avem, iar acest eveniment este una dintre acestea.”

„E un moment istoric și totodată un eveniment foarte subiectiv. Această ediție a FNT sărbătorește și 30 de ani de la Revoluție. Mulți dintre noi am avut curajul să fim altfel datorită acestui post, am aflat lucruri pe care nu le știam, despre oameni ca Radu Filipescu, Doina Cornea, Gheorghe Ursu, despre domiciliul forțat al lui Andrei Pleșu, despre realitatea pe care noi o trăiam dar nu o cunoșteam.” (Marina Constantinescu)

Primul dintre invitații care au luat cuvântul a fost Ambasadorul Statelor Unite (Congresul american fiind cel care a susținut și continuă să susțină financiar Radio Europa Liberă). Hans Klemm a descris evenimentul ca fiind „o celebrare a amintirilor românilor despre acest Radio, despre rolul său din acei ani amari ai comunismului, dar și a muncii tuturor celor care au făcut posibilă existența acestui post. Ambasadorul Hurezeanu mi-a spus că, conform unor estimări, aproape 90% dintre românii care dețineau un aparat de radio ascultau acest post. Am auzit de la foarte mulți români cât de important a fost Radio Europa Liberă și de asemenea cât de importantă ar fi reluarea acestui post de radio în România, căci el a fost suspendat în 2006. De aceea, anul trecut am aflat cu mare bucurie că la Washington s-a luat decizia de a redeschide acest post de radio pentru România. Din februarie anul acesta el transmite din nou, deocamdată doar pe internet, dar există planuri pentru a relua și transmisia radio. În aceste doar câteva luni, postul a avut deja peste 1 milion de vizitatori unici. Pentru aceasta trebuie mulțumit întregii echipe și Sabinei Fati, care coordonează acest serviciu pentru România.”

Conferința a continuat cu amintiri și discuții avându-i în centru pe doi dintre oamenii-cheie ai acestui post de radio pentru România, Neculai Constantin Munteanu (jurnalist și disident emigrat în Germania în 1984) și Emil Hurezeanu (din 2015 ambasador al României în Germania, unde a emigrat în 1983). „Nu suntem aici decât două dintre vocile nopții, care au ținut România atentă și încordată vreme de aproape 50 de ani. Emil Hurezeanu și cu mine am participat doar în ultimii 14 ani de comunism, anii cei mai grei ai României, și am ținut steagul sus până la închiderea postului. Am avut un nucleu dur de ascultători, oameni care ne ascultau din anii 50-60, iar după 1980 Europa Liberă a fost încă și mai mult o parte integrantă a vieții și a actualității românești. Am fost singurii care am putut vorbi direct, nemijlocit, aproape fără opreliște, despre ce se întâmpla în țară, și am făcut-o cu toate riscurile asumate.” (N.C. Munteanu)

Jurnalistul și ambasadorul Emil Hurezeanu a vorbit despre începuturile și evoluția acestui post, în mod special de mare succes în România din cauza contextului politic tot mai dur din anii 1980. „Acest post de radio american a fost înființat aproape la începuturile Războiului Rece, cu centrala la München și cu birouri la Paris și Washington. A fost înființat de către reprezentanții teologiei containment-ului, acel efort de împiedicare a avansării comunismului și de păstrare a unei oarecare normalități prin informație și prin racordarea țărilor din pactul de la Varșovia la informația occidentală. Radio România Liberă emitea către Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, nu către Iugoslavia sau Albania, transmitea către mai multe țări din fosta Uniune Sovietică, și în ucraineană și în toate cele trei limbi ale țărilor baltice – pentru că nici alipirea Ucrainei și nici a țărilor baltice nu a fost vreodată recunoscută de către Statele Unite.

Serviciul român al acestui post de radio a avut o evoluție direct condiționată de cea a situației din țară. În ceaușismul târziu, final, când posturile de radio locale se închid, televiziunea publică nu mai are decât două ore de emisie, importul de informații se oprește, pașapoartele se împuținează, nu mai exista acel aer de efervescență pseudo-liberală de la sfârșitul anilor 1960. În această situație, Europa Liberă în limba română a avut impactul cel mai mare și o rată mare de audiență în comparație cu celelalte țări comuniste.

Existau pe atunci și pe piața românească aparatele de radio destul de bine făcute de ruși, și cu ele se asculta cel mai bine Europa Liberă.”

*

Mai multe informații despre conferința „Aici e Radio Europa Liberă. Ne-am întors”, organizată în cadrul FNT 2019 la ARCUB, găsiți aici.

Imagini de la acest eveniment puteți vedea aici.

(Foto: Cristian Munteanu)