class="">Itinerarea Festivalului… „neinspirată”

Itinerarea Festivalului… „neinspirată”

REPERE* – FNT 1996 (9 – 18 mai, Iași)

Festivalul Național de Teatru „I.L. Caragiale” nu a mai avut loc în 1995, iar în anul următor, 1996, evenimentul s-a desfășurat la Iași. Nu s-a mai ținut nici toamna, ca celelalte ediții, ci primăvara; așa că ediția a VI-a a Festivalului, organizat de Ministerul Culturii, împreună cu Teatrul Național Iași și Teatrul Luceafărul din același oraș, a avut loc în perioada 9-18 mai 1996.

19 noiembrie 2020  Repere, Stiri

Director al Festivalului a fost regizorul Horea Popescu, iar un comitet de selecție, format din criticii Ileana Berlogea, Natalia Stancu și Mircea Ghițulescu, a ales spectacolele secțiunii competitive.

Din juriu au făcut parte: academicianul Constantin Ciopraga (președinte de onoare), Dorel Vișan (președinte executiv), Agatha Nicolau, Virgil Tănase, Eugen Todoran, Mircea Radu Iacoban, Ștefan Oprea, Constantin Paiu și Nicolae Ularu.

Pentru secțiunea pentru tineret – „Teatrul de mâine”, selecția a fost făcută de Secția Română A.I.C.T. – Fundația „Teatrul XXI”, spectacolele fiind programate în regim de matineu. Si această secțiune, înființată la ediția a IV-a, a fost competitivă.

Programul a inclus și expoziția de materiale de scenă – „On stage”, găzduită de Palatul Culturii din Iași.

În secțiunea oficială au intrat producțiile teatrale:

„Cabala bigoţilor” de Mihail Bulgakov, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

„Fuga” de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul de Comedie

„Iona” de Marin Sorescu, regia Ilie Gheorghe, Teatrul Naţional Craiova

„Iona” de Marin Sorescu, regia Ioan Ieremia, Teatrul Naţional Timişoara

„Orfanul Zhao” de Ji Junxiang, regia Alexandru Dabija, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ

„Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, adaptarea și regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra

„Profesionistul” de Dušan Kovacěvić, regia Horea Popescu, Teatrul Naţional Bucureşti

„Robespierre şi Regele” sau „Îmblânzirea dreptății” de D.R. Popescu, regia Ovidiu Lazăr, Teatrul Naţional Iaşi

„Voci în lumina orbitoare” de Matei Vişniec, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Eugène Ionesco”, Chişinău

„Vizita bătrânei doamne” de F. Dürrenmatt, regia Kincses Elemér, Teatrul Naţional Târgu-Mureş (Compania „Tompa Miklós”)

„O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, regia Mircea Cornişteanu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş (Compania „Liviu Rebreanu”)

„Woyzeck” de Georg Büchner, regia Gábor Tompa, Teatrul Bulandra

Secțiunea „Teatrul de mâine” a cuprins:

„Bine mamă, da’ ăştia povestesc în actul doi ce se-ntâmplă-n actu’ntâi!” de Matei Vişniec, Academia de Artă Iaşi

„Domnişoara Iulia” de August Strindberg, regia Florin Antoniu, Teatrul Valah, Giurgiu

„Priveşte înapoi cu mânie” de J. Osborne, regia Theodor Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş (Compania „Liviu Rebreanu”)

„Priveşte înapoi cu mânie” de J. Osborne, regia Alice Barb, ATF Bucureşti

„Proştii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, regia Vasile Nedelcu, Teatrul Dramatic Galaţi

„Ultima noapte a lui Arlechino”, dramatizarea şi regia Mona Chirilă şi Miriam Cuibus, Catedra de Actorie – Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca

„Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller, regia Sergiu Dan Pop, Academia de Teatru din Târgu-Mureş.

Despre ediția a VI-a a Festivalului, criticul Ludmila Patlanjoglu a scris un amplu articol, intitulat „Ofertă artistică generoasă, organizare defectuoasă” (Teatrul azi, nr. 8-9, 1996), din care am extras: „… Şi această ediţie a nuanţat ierarhii artistice. Marele Premiu a marcat valoarea excepţională a reprezentaţiei «Fuga» de la Teatrul de Comedie. Publicul, care a umplut până la refuz sala şi a aplaudat, la final, minute în şir, a validat actualitatea acestei viziuni tragicomice despre delirul istoriei în revoluţie. Producţiile din concurs au arătat că teatrul românesc se află la ora regiei. «Fuga» şi «Patul lui Procust» (Premiul pentru cel mai bun spectacol cu o piesă românească) au fost argumente pentru creativitatea puternică şi originală a Cătălinei Buzoianu, cele opt spectacole realizate de regizoare în ultimele două stagiuni putând forma de altfel, ele însele, obiectul unui festival. Ediţia ieşeană a fost interesantă şi pentru evoluţia unei generaţii de artişti, consacrând personalitatea unor regizori aflaţi la maturitate. A cucerit modernitatea clasică a lui Tompa Gábor, în două meditaţii asupra fiinţei umane în raport cu Puterea: antologica montare «Cabala bigoţilor» de Bulgakov (Premiul pentru cea mai valoroasă regie) şi «Woyzeck» de Büchner. Alexandru Dabija a impresionat cu «Orfanul Zhao» (Premiul special al juriului), un ceremonial oriental de stigmatizare a tiraniei, de o puritate gravă şi solemnă.

Autoarea a remarcat și faptul că de data aceasta dramaturgia românească a fost mai bine reprezentată decât la celelalte ediţii. Ea și-a exprimat punctul de vedere critic despre spectacolele jucate, realizate pe texte românești: „Caragiale a figurat pe afişul festivalului ce-i poartă numele cu «O noapte furtunoasă» de la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş. Un coşmar vesel, în care regizorul Mircea Cornişteanu vorbeşte despre noaptea în care trăim cu toţii, oferindu-ne o oglindă a kitsch-ului naţional ce ne invadează şi ne sufocă existenţa. Piesa contemporană s-a bucurat de spectacole de relief. Monodrama «Iona», recviem al fiinţei la acest sfârşit de mileniu, a tulburat prin recitalurile actorilor Damian Oancea de la Teatrul Naţional din Timişoara (regia: Ioan Ieremia) şi Ilie Gheorghe de la Naţionalul craiovean. Spectatorii ieşeni care au luat cu asalt Teatrul «Luceafărul» s-au regăsit în neliniştile existenţiale ale eroilor lui Camil Petrescu din «Patul lui Procust», întruchipaţi de trupa tânără a Teatrului Bulandra. Un prilej de a simţi şi cugeta la traumele omului contemporan a fost şi reprezentaţia «Voci în lumina orbitoare» de la Teatrul «Eugène Ionesco» din Chişinău. Formula de teatru-dans aleasă de regizorul Petru Vutcărău a dat materialitate solilocviilor  poetice ale lui Matei Vişniec. De altfel, festivalul a fost în continuare o rampă de lansare pentru teatrul basarabean. Montarea lui Vutcărău şi superbul spectacol al lui Sandu Vasilache «Anna Karenina» după Tolstoi, de la Teatrul Naţional «Mihai Eminescu» din Chişinău (care nu a fost selecţionat în concurs), au demonstrat că experienţa acestui dialog peste Prut de-a lungul celor şase ediţii a fost benefică, teatrul moldovenesc devenind parte integrantă din teatrul românesc”.

Totodată, Ludmila Patlanjoglu a menționat: „S-au detaşat performanţe interpretative, mai ales în rândul actorilor. Premiul pentru interpretare masculină a fost disputat de doi mari artişti: Ştefan Iordache, cu rolul Generalul Cearnota din «Fuga», un clovn charismatic, o creaţie ce împlineşte strălucit o carieră de tragedian, şi Mircea Albulescu, a cărui artă şi tehnică rafinată au dat forţă unui erou controversat al zilelor noastre, Securistul din spectacolul «Profesionistul» de la Teatrul Naţional din Bucureşti. O interpretare ce merita să intre în palmares este şi aceea a lui Csíky András – Molière, ce exprimă cu o putere excepţională, în «Cabala bigoţilor», chinul artistului în triumf, ca şi în cădere. Alături de maeştri s-au afirmat tinerii. Au înregistrat succese, pe partituri de anvergură, George Ivaşcu, Diana Dumbravă («Fuga»), Daniela Nane («Patul lui Procust»), Mihai Constantin, Cornel Scripcaru («Woyzeck»), Bogdàn Zsolt («Cabala bigoţilor»)”.

Despre cea de-a doua secțiune, autoarea spunea: „«Teatrul de mâine», prin premiile acordate de Secţia Română a A.I.C.T. Fundaţia «Teatrul XXI», a dovedit, şi la această ediţie, sensibilitate faţă de ceea ce este proaspăt în mişcarea teatrală. Printre laureaţi s-au aflat Theodor Cristian Popescu, pentru un incitant spectacol cu «Priveșjte înapoi cu mânie», şi două debutante: Cristina Toma, pentru rolul Alison din această reprezentaţie, şi Carmen Butariu, pentru rolul Doamna Proctor din «Vrăjitoarele din Salem». Diploma specială ce a revenit încântătoarei reprezentaţii cu «Bine, mamă, da’ ăștia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă-n actu’ntâi» de Matei Vişniec a pus în valoare nivelul artistic bun al Academiei de Teatru ieşene.

Reprezentaţiile au fost semnificative şi pentru arta scenografilor, care au oferit adevărate recitaluri: Dobre-Kothay Judit, premiată pentru «Cabala bigoţilor» şi «Vizita bătrânei doamne», Irina Solomon şi Dragoş Buhagiar («Orfanul Zhao»), Puiu Antemir, Lia Manţoc («Fuga»), Doina Levinţa («Patul lui Procust»)”.

În altă ordine de idei, Ludmila Patlanjoglu arăta în același articol: „Dacă oferta artistică a fost generoasă, organizarea a avut carenţe. Deplasarea la Iaşi a acutizat deficienţele manageriale ale festivalului, vizibile încă la ultimele ediţii. Itinerarea acestei manifestări rămâne o problemă controversată şi, în acest sens, oamenii de teatru au exprimat opinii pro şi contra. Personal, apreciez ca neinspirată o asemenea iniţiativă, ea riscând să anuleze identitatea festivalului, care s-a născut şi a devenit tradiţional la Bucureşti. Ediţia ieşeană nu a creat un climat cultural în jurul evenimentului. Slab mediatizat pe plan naţional şi local, festivalul a stârnit un interes scăzut oamenilor de cultură ieşeni, jurnaliştilor şi criticilor. Încercarea de a regla din mers desfăşurarea programului a funcţionat cu oarecare greutate. Au lipsit dezbaterile, foarte dorite de specialişti şi de public. Singura întâlnire care şi-a atins scopul a fost Forumul Dramaturgiei Originale, organizat de Secţia română a A.I.C.T. – Fundaţia „Teatrul XXI” şi găzduită de Casa «Vasile Pogor»”.

Lista completă cu premiile acordate în Festival nu am găsit-o. La cele relatate de criticul Ludmila Patlanjoglu, adaug un premiu, indicat pe site-ul Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău: Premiul pentru cea mai expresivă prezenţă scenică – Nelly Cozaru („Voci în lumina orbitoare”).

* Dată fiind amploarea Festivalului Național de Teatru, derulat pe parcursul a trei decenii, am decis să oferim în actuala ediție o serie de repere generale din această istorie remarcabilă. Până la ediția 2021 vom finaliza cercetarea prin realizarea a trei volume-album menite a furniza o imagine complexă și completă asupra a tot ce a fost și este FNT.