\u00cen primele trei edi\u021bii ale Festivalului s-a constatat o cre\u0219tere progresiv\u0103 a interesului \u0219i apeten\u021bei publicului larg fa\u021b\u0103 de noile produc\u021bii ale scenei autohtone \u2013 desigur, suscitat \u0219i de varietatea \u0219i calitatea spectacolelor semnate de nume sonore de arti\u0219ti reveni\u021bi \u00een patrie dup\u0103 decembrie \u201989. Acestea au determinat, \u00eens\u0103 \u0219i o emula\u021bie a c\u0103ut\u0103rilor arti\u0219tilor din \u00eentreag\u0103 \u021bar\u0103 spre noi forme, expresii, mijloace de a ilustra problematicile sf\u00e2r\u0219itului de secol, complicate \u2013 local \u2013 de marea zbuciumat\u0103 a tranzi\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, at\u00e2t de atipic\u0103… Semn c\u0103 teatrul revenea \u00een Cetate cu \u201ep\u00e2nzele sus\u201d, permi\u021b\u00e2nd metaforei teatrale s\u0103 dea satisfac\u021bie nu doar specialistului, ci \u0219i cet\u0103\u021beanului de r\u00e2nd \u2013 \u201eturmentat\u201d de noile realit\u0103\u021bi \u0219i de mecanismele societ\u0103\u021bii postcomunite, \u00een plin\u0103 \u0219i turbulent\u0103 formare. Dovada e \u0219i selec\u021bia edi\u021biei 1993 a FNT.<\/p>\n

Iat\u0103 lista (ne-exhaustiv\u0103) a spectacolelor selectate \u00een Festivalul Na\u0163ional de Teatru, edi\u0163ia a IV-a, 1993 (titluri preluate din presa vremii \u015fi Revista Teatrul Azi):<\/p>\n

\u201eAr\u015fita \u015fi viscolul\u201d de Petre Ispirescu,\u00a0 <\/span>regia Dominic Dembinski, Teatrul Nottara Bucure\u015fti<\/p>\n

\u201eDecameron 645\u201d dup\u0103 Boccaccio, regia Silviu Purc\u0103rete, Teatrul \u201eAnton Pann\u201d din R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea<\/p>\n

\u201eDecameronul\u201d de Alexander Hausvater (dup\u0103 G. Boccaccio), regia Iulian Vi\u015fa, Teatrul Radu Stanca din Sibiu<\/p>\n

\u201eFarsa celor trei Coco\u015fa\u021bi\u201d de Anton Pann, spectacol realizat de clasa prof. univ. Grigore Gon\u0163a, ATF Bucure\u015fti (\u00een sec\u0163iunea \u201eTeatrul de m\u00e2ine\u201d)<\/p>\n

\u201eGhetou\u201d de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunz\u0103, Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti<\/p>\n

\u201e\u00centr-o zi de var\u0103. \u00cen largul m\u0103rii\u201d de S\u0142awomir Mro\u017cek, regia Anca Bradu Panazan, Teatrul de Comedie Bucure\u015fti<\/p>\n

\u201eJocul de-a m\u0103celul\u201d de Eug\u00e8ne Ionesco, regia Beatrice Rancea, ATF Bucure\u015fti (\u00een sec\u0163iunea \u201eTeatrul de m\u00e2ine\u201d)<\/p>\n

\u201eLeg\u0103turi primejdioase\u201d dup\u0103 Choderlos de Laclos,\u00a0 <\/span>regia Alexandru Vasilache, Teatrul de buzunar din Chi\u015fin\u0103u<\/p>\n

\u201ePhaedra\u201d dup\u0103 Seneca \u0219i Euripide, regia Silviu Purc\u0103rete, Teatrul Na\u0163ional din Craiova<\/p>\n

\u201eRichard III\u201d de William Shakespeare, regia Mihai M\u0103niu\u0163iu,\u00a0 <\/span>Teatrul Odeon \u015fi\u00a0 <\/span>Institutul Francez din Bucure\u015fti<\/p>\n

\u201eSam\u201d de G.M. Zamfirescu, regia Tudor Chiril\u0103, Teatrul Na\u0163ional Cluj<\/p>\n

\u201cStrip-tease\u201d de S\u0142awomir Mro\u017cek, regia Gelu Colceag, spectacol de absolvire ATF \u2013 Arta Actorului 1993 (\u00een sec\u0163iunea \u201eTeatrul de m\u00e2ine\u201d)<\/p>\n

\u201eTeatru descompus\u201d de Matei Vi\u0219niec, regia C\u0103t\u0103lina Buzoianu, Theatrum Mundi Bucure\u015fti<\/p>\n

\u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, dup\u0103 Petre Ispirescu, Studioul de teatru Casandra \u015fi ATF Bucure\u015fti (\u00een sec\u0163iunea \u201eTeatrul de m\u00e2ine\u201d)<\/p>\n

\u201eTitus Andronicus\u201d de William Shakespeare,\u00a0 <\/span>regia Silviu Purc\u0103rete, Teatrul Na\u0163ional din Craiova (marele c\u00e2\u0219tig\u0103tor al FNT 1992, prezentat \u00een afara concursului).<\/p>\n

\u201ePutem considera Festivalul o manifestare novatoare – prin repertoriu, formule scenice, propuneri de spa\u0163ializ\u0103ri \u015fi localiz\u0103ri inedite. E important c\u0103 mai toate spectacolele tind c\u0103tre un realism expresiv, substan\u0163ial, \u00een metafore \u015fi hiperbole bogate \u00een sensuri. Chemarea f\u0103cut\u0103 publicului de a decodifica \u015fi de a s\u0103v\u00eer\u015fi exegeze ale conota\u0163iilor posibile creeaz\u0103, \u00een sal\u0103, o stare de fervoare intelectual\u0103. O stare \u00eentre\u0163inut\u0103 \u015fi de efortul arti\u015ftilor de a face simplitatea nefamiliar\u0103 \u015fi elocven\u0163a nedeclamatorie \u2013 cum zicea un teatrolog str\u0103in. O atare manifestare festivalier\u0103, at\u00eet de dens\u0103 \u015fi de ata\u015fant\u0103, na\u015fte nu numai comuniuni pasagere fertile cu publicul, ci contribuie \u015fi la organizarea unei con\u015ftiin\u0163e formale specifice epocii, model\u00eend gustul pentru modernitate.<\/i>\u201d \u00a0 <\/span>VALENTIN SILVESTRU \u2013 O considera\u0163ie global\u0103\u201d \u2013 Revista Teatrul Azi, nr.12\/1993<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i spirit, al dezvolt\u0103rii organice, \u00een 1993 a ap\u0103rut \u015fi \u00eent\u00e2iul selec\u0163ioner unic al spectacolelor prezentate \u00een FNT, \u00een persoana regretatului critic Cristina Dumitrescu \u2013 membru \u00een comitetele de organizare al Festivalului \u0219i chiar Director al edi\u021biei precedente. Festivalul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u0219i \u00een acest an formula competitiv\u0103, dar cu semnificativ mai pu\u021bine premii \u0219i f\u0103r\u0103 derutantul fenomen al ex-equo<\/i>-urilor din primii trei ani. Semn al unei structur\u0103ri mult mai \u00eenchegate.<\/p>\n

Iat\u0103 cum definea acela\u0219i rafinat critic Valentin Silvestru noile tendin\u021be, desprinse din\u00a0 <\/span>analiza detaliilor ce au compus marele peisaj oferit de spectacolele prezentate \u00een FNT 1994:<\/p>\n

\u201eIntrat pe canalele mass-media, un festival devine obiect cultural \u015fi, \u00een subsidiar, subiect de specula\u0163ii m\u0103runte cu caracter cancanier. El e \u00eens\u0103 e\u015fantionul de teatralitate a unui moment dat. Iar dac\u0103 e vertebrat pe o idee, propune o dezbatere consecvent\u0103. Festivalul \u201eI.L. Caragiale\u201d se propune ca o confruntare a valorilor. \u015ei ca un indice al stadiului artistic existent. <\/i><\/p>\n

Ce am deduce din operele scenice reunite \u00een a patra sa edi\u0163ie? Asist\u0103m la \u00eembinarea, \u00een sintez\u0103 scenic\u0103, a unor elemente ce confer\u0103 o nou\u0103 complexitate. <\/i>Ghetou<\/b> invedereaz\u0103 o tectonic\u0103 dinamic\u0103, s\u0103 zic a\u015fa, a crea\u0163iilor incluse, realizat\u0103 impresionant prin aparatura mobil\u0103 a Teatrului Na\u0163ional. Muzica nu mai e ilustrativ\u0103, nici atmosferizant\u0103, ci o component\u0103 dramatic\u0103: soli\u015ftii s\u00eent personajele ce-\u015fi c\u00eent\u0103 dramele, corul e expresia unei for\u0163e morale de rezisten\u0163\u0103, pianista iese din mul\u0163ime \u015fi reintr\u0103 \u00een ea ca figurant distinct. Scenografia propune costume \u015fi, apoi, \u00eentr-o defilare uimitoare, vestimenta\u0163ii grote\u015fti ce evoc\u0103 destine anonime \u015fi infinite tragedii. Victor Ioan Frunz\u0103 orchestreaz\u0103 toate mijloacele la nivelul de pregnan\u0163\u0103 al unui oratoriu m\u0103re\u0163. <\/i>Titus Andronicus<\/b> (\u00een afara concursului), <\/i>Phaedra, <\/i>Decameronul<\/b>, crea\u0163ii ale lui Silviu Purc\u0103rete, aduc puternice constituente ritualice. Ritualul e, prin esen\u0163\u0103, un mesaj al ancestralit\u0103\u0163ii. \u015ei o form\u0103 colectiv\u0103 de invoca\u0163ie. Ori de exorcism. Sau de celebrare. Regizorul se va bizui, deci, \u00een realizarea sintezei dintre modalitatea ritualic\u0103 \u015fi factorii moderni de stimuli idea\u0163ionali, pe grup. \u00cel or\u00eenduie\u015fte exemplar \u00een <\/i>Titus<\/b> \u2013 o armat\u0103 teuton\u0103 de ilo\u0163i \u2013 , \u00eel construie\u015fte insolit, cu gnomi bisexua\u0163i, sau cu efebi, \u00een<\/i> Phaedra<\/b>, \u00eel formeaz\u0103 \u00eentr-o viziune naturist\u0103, de impuls vital, \u00een <\/i>Decameronul<\/b>. \u00abTeatrul nu poate exista dec\u00e2t ca efort \u00een grup\u00bb \u2013 scria regizorul, \u00eentr-o m\u0103rturie de acum zece ani. Pentru el, mitul e o monad\u0103 artistic\u0103. (…) \u00cen <\/i>Richard III<\/b>, Mihai M\u0103niu\u0163iu introduce module de teatru oriental. Ele nu s\u00eent \u00eens\u0103 doar decorative, ci noduli etiologici: explic\u0103 raporturi, duc la r\u0103d\u0103cina cauzalit\u0103\u0163ilor. (…) Mihai M\u0103niu\u0163iu istoricizeaz\u0103 nebuloasa ac\u0163iune shakespearean\u0103 c\u0103ut\u00eend a plasticiza un climat al arbitrariului absolut. El ne prezint\u0103 \u2013 prin inspira\u0163ie din Jan Kott, poate \u2013 un mecanism istoric ce trimite la toate formele de despotism. Ceva asem\u0103n\u0103tor a c\u0103utat \u015fi Dominic Dembinski \u00een <\/i>Ar\u015fi\u0163a \u015fi viscolul<\/b>, implic\u00eend \u00eens\u0103 prea multe semne \u015fi f\u0103c\u00eend referiri la prea diferite substraturi. \u015ei-apoi aici, piesa, o comedie satiric\u0103 atroce, s-a opus viziunii regizorale \u2013 \u00een fond. A rezultat, scenic, o dram\u0103 politic\u0103, nu f\u0103r\u0103 interes, dar disip\u00eend aten\u0163ia spre zone diferite, actorii (cu excep\u0163ia protagonistului) neav\u00eend puterea de a da reverberan\u0163\u0103 simbolurilor. Toat\u0103 reprezenta\u0163ia cu<\/i> Sam<\/b> (Cluj) e construit\u0103 sub acoperi\u015ful unei utopii, de factur\u0103 artistic\u0103 expresionist\u0103, ce putea da o acut\u0103 socialitate lumii din scen\u0103. \u015ei istoricitate, \u00een arc larg. Amalgamul stilistic \u2013 edulcor\u0103ri sentimentaloide, tablouri agitatorice, scene de alcov sleit, momente pasionale pe schele metalice \u2013 au desfigurat spectacolul. El a devenit anistoric \u015fi anartistic. (…) O parabol\u0103 scenic\u0103 de fason gra\u0163ios e <\/i>Leg\u0103turi primejdioase<\/b> (Chi\u015fin\u0103u); primejdia inautenticit\u0103\u0163ii planeaz\u0103 asupra tuturor personajelor. Sub maniere colc\u0103ie viciul; sub declara\u0163ii ceremonioase, patima; sub jur\u0103minte \u015fi f\u0103g\u0103duieli, abandonul la\u015f sau turpid; sub afirma\u0163ii se ascunde t\u0103gada. Ni se ofer\u0103 un binoclu pentru a privi o lume. Cu o pereche de lentile el ne-o \u00eendep\u0103rteaz\u0103, \u00eentr-un spa\u0163iu ce nu ne e propice. Cu cealalt\u0103 pereche ne apropie aceast\u0103 lume \u015fi ne-o arat\u0103 dezgolit\u0103. C\u0103t\u0103lina Buzoianu redescoper\u0103 esen\u0163ele literaturii lui Matei Vi\u015fniec. <\/i>Teatru descompus<\/b> e o alc\u0103tuire for\u0163at\u0103. Se unesc, factice, specii diferite: monolog, dialog, scenet\u0103. Colajul e, desigur, posibil, exemple s\u00eent numeroase. Aici e \u00eens\u0103 \u015fi ambi\u0163ia de a crea conversa\u0163ie \u00eentre monologuri paralele, r\u00eevnindu-se la impresia de convorbire. Dar aceasta e \u00eentre surzi. Prelungirea ei obose\u015fte, c\u0103ci e minat\u0103 de o a\u015fteptare \u00een van. E, \u00een crea\u0163ia regizoral\u0103, un aspect captivant, datorat c\u0103l\u0103uzirii actorilor spre o privire \u00een\u0103untrul fenomenelor suflete\u015fti. Novalis considera ochiul, organul de vorbire al sentimentelor. \u00cen <\/i>Teatru descompus<\/b> nu s\u00eent sentimente, ci false afecte, denun\u0163ate ca atare, dezghiocate de aparen\u0163e, cu fine\u0163e. \u015ei st\u0103ri: de angoas\u0103, panic\u0103, spaim\u0103, teroare, ne\u00een\u0163elegere. Actorii se privesc f\u0103r\u0103 s\u0103 se vad\u0103 unul pe cel\u0103lalt. Ei presupun o prezen\u0163\u0103 \u00een preajm\u0103, dar a unui str\u0103in ce poate reprezenta o amenin\u0163are. \u00cen <\/i>Sfoara<\/b>, cel mai teatral moment, parabola, cumplit\u0103, e a ilogismului demen\u0163ial ce poate ucide prin epuizarea scoar\u0163ei cerebrale: cineva face exact ce i se spune s\u0103 fac\u0103, dar i se repro\u015feaz\u0103, p\u00een\u0103 la s\u0103lb\u0103ticire, c\u0103 face pe dos. E, aici, o antipoetic\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 magistral.<\/i>\u201d VALENTIN SILVESTRU \u2013 Revista Teatrul Azi, nr.12\/1993<\/p>\n

Ini\u021biativa (prezentat\u0103 \u00een 1992) de a crea o sec\u021biune off<\/i> a Festivalului continu\u0103 \u00een edi\u021bia a patra a FNT. \u201eTeatrul de m\u00e2ine<\/i>\u201d este prezent cu cinci spectacole, majoritatea produc\u021bii studen\u021be\u0219ti, d\u00e2nd oportunitatea teatrului t\u00e2n\u0103r, cel aflat \u00een efervescent\u0103 formare \u00een (\u00eenc\u0103 pu\u021binele) \u0219coli de teatru din Rom\u00e2nia, s\u0103 poat\u0103 fi v\u0103zut \u00eentr-un mod structurat de spectatorul de festival.<\/p>\n

\u201eMai toate spectacolele din sec\u0163iunea liber\u0103 a Festivalului, numit\u0103, de criticii ce au ini\u0163iat-o (cu dificult\u0103\u0163i continuu sporite \u015fi adversit\u0103\u0163i surde, obscure), \u00abTeatrul de m\u00eeine\u00bb, au excelat prin jubila\u0163ia jocului \u015fi formele aparent elementare dar rafinat elaborate. <\/i>Jocul de-a m\u0103celul<\/b>, de m\u0103duv\u0103 ionescian\u0103, \u00eei d\u0103 posibilitatea tinerei regizoare Beatrice Bleon\u0163 s\u0103 creeze un univers de senzori letali. Umorul \u015fi groaza s\u00eent parcelate, apoi osmotizate, paralelizate \u00eentr-o necontenit\u0103 schimbare de registru. Doz\u0103rile, grad\u0103rile s\u00eent bine chibzuite. Spectacolul e complicat, de\u015fi suprafa\u0163a sa e neted\u0103. Evolu\u0163iile echipei au caden\u0163e \u015fi ml\u0103dieri coregrafice<\/i>. <\/i>Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u0163e<\/b> e de o excelent\u0103 mobilitate, cu inven\u0163ii neobosite. Filosofarea e neostentativ\u0103, sur\u00eesul are gra\u0163ie, figur\u0103rile duc povestea spre un teritoriu de vis. <\/i>Farsa celor trei coco\u015fa\u0163i<\/b> e fermec\u0103toare ca povestire antonpannesc\u0103, aici scenicitatea const\u00eend \u00een a\u015fez\u0103ri inventive ale epicului cult pe o partitur\u0103 comediografic\u0103 popular\u0103. Umorul e suculent, sporit fiind mereu de m\u0103\u015fti \u015fi imprevizibilit\u0103\u0163i ale aventurilor terific-comice. Se joac\u0103 exuberant; exuberan\u021ba e \u015fi a necazurilor, \u015fi a petrecerii. \u015ei a angaj\u0103rii totale, permanente\u00a0 <\/span>a tuturor interpre\u0163ilor. Un spectacol plenar. <\/i>Strip-tease<\/b> \u015fi <\/i>\u00centr-o zi de var\u0103<\/b> se bizuie pe talentele actorilor \u015fi for\u0163a lor de personificare. Mrozek \u00eencepe s\u0103 fie, \u00eentruc\u00eetva, monoton prin repetarea procedeelor de la o pies\u0103 la alta. lnterpre\u0163ii aduc o fantezie ce \u00eencarc\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103, textul cu tensiuni noi. \u00cen genere, spectacolele studen\u0163e\u015fti propun o conven\u0163ie tinereasc\u0103, simpl\u0103, eficace prin sugestivit\u0103\u0163i mig\u0103los elaborate<\/i>.\u201d VALENTIN SILVESTRU \u2013 \u201eConven\u021bia exuberant\u0103\u201d – Revista Teatrul Azi, nr.12\/1993<\/p>\n

\u0218i un cuv\u00e2nt despre evenimentele conexe festivalului propriu zis \u2013 cele dedicate \u00eent\u00e2lnirilor publice dintre speciali\u0219ti, invita\u021bi, mass-media, sau analizei st\u0103rii, evolu\u021biei \u0219i necesit\u0103\u021bilor momentului \u00een teatrul rom\u00e2nesc, a\u0219a cum au fost consemnate \u00een sec\u021biunea dedicat\u0103 FNT din acela\u0219i num\u0103r al revistei Teatrul Azi:<\/p>\n

\u201eFestivalurile nu s\u00eent, cum par a fi, doar ni\u015fte desf\u0103\u015fur\u0103ri s\u0103rb\u0103tore\u015fti. Se munce\u015fte teribil. Muncesc cei de pe scen\u0103, muncesc organizatorii, juriul, televiziunea, radioul, ziari\u015ftii, criticii. \u015ei, chiar, dramaturgii. \u00cen dou\u0103 dimine\u0163i consecutive s-a desf\u0103\u015furat, din ini\u0163iativa Funda\u0163iei Culturale Teatrul XXI \u015fi a Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale a Criticilor de Teatru \u2013 Sec\u0163ia Rom\u00e2n\u0103, un Forum al dramaturgiei rom\u00e2ne\u015fti. Care a fost scopul? Mai \u00eent\u00eei, ni\u015fte clarific\u0103ri. \u00cen timp ce dramaturgii acuz\u0103 teatrele c\u0103 nu le joac\u0103 opera, de\u015fi ea exist\u0103, teatrele \u00eei acuz\u0103 pe dramaturgi c\u0103 nu scriu \u015fi, c\u0103 atare, nu poate fi jucat ceea ce nu exist\u0103. Era de clarificat acest lucru: exist\u0103 sau nu exist\u0103 dramaturgie jucabil\u0103? Dac\u0103 exist\u0103, de ce nu se joac\u0103? Dac\u0103 nu exist\u0103, de ce nu se scrie? \u00centruc\u00eet piese exist\u0103 \u015fi unele chiar se joac\u0103, era de ref\u0103cut comunicarea dintre scriitori \u015fi teatre (directori, secretari\u00a0 <\/span>literari, regizori).\u00a0 <\/span>(…) Trei dezbateri substan\u0163iale au avut loc \u015fi la UNITER pe teme ale “tranzi\u0163iei”: 1 . <\/i>Teatrele na\u0163ionale<\/i><\/b>, 2<\/i>. Revenirea la clasici<\/i><\/b> \u015fi 3<\/i>. Teatrul ca expresie a identit\u0103\u0163ii culturale,<\/i><\/b> cu participarea unor respecta\u021bi critici,\u00a0 <\/span>directori de teatre, secretari literari, dramaturgi \u015fi regizori. Important e c\u0103 aceste dezbateri, apar\u021bin\u00e2nd <\/i>Trilogiei tranzi\u0163iei<\/i><\/b> vor vedea, se pare, lumina tiparului.\u201d<\/i><\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne la spectacole \u0219i la dimensiunea competitiv\u0103 a evenimentului: juriul edi\u021biei a IV-a a Festivalului Na\u021bional de Teatru (care l-a avut ca pre\u0219edinte pe maestrul Radu Beligan), a acordat Marele Premiu \u015fi Trofeul ora\u015fului Bucure\u015fti Teatrului Odeon, pentru spectacolul Richard III<\/i>, \u00een viziunea regizoral\u0103 a lui Mihai M\u0103niu\u0163iu. Protagonistul acestei produc\u021bii (antologice) \u2013 actorul Marcel Iure\u0219 \u2013 a fost, de asemenea, laureat cu Premiul \u201eCostache Aristia\u201d, pentru cea mai bun\u0103 interpretare masculin\u0103. Iat\u0103 lista complet\u0103 a Premiilor acordate \u00een cea de-a IV-a edi\u0163ie a FNT:<\/p>\n

Marele Premiu \u015fi Trofeul ora\u015fului Bucure\u015fti<\/b> (transmisibil):<\/p>\n

Teatrul Odeon, pentru spectacolul \u201eRichard III<\/i>\u201d, regia Mihai M\u0103niu\u0163iu<\/p>\n

Premiul pentru cel mai reu\u015fit spectacol cu o pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: nu s-a acordat. \u00cen locul acestui premiu s-au acordat dou\u0103 premii speciale ale juriului, ai c\u0103ror laurea\u021bi au fost Mircea Diaconu (pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eGhetou<\/i>\u201d al Teatrului Na\u0163ional Bucure\u015fti) \u0219i Dorina Cri\u015fan Rusu (pentru muzica original\u0103 din acela\u0219i spectacol \u2013\u201eGhetou<\/i>\u201d).<\/p>\n

Premiul Lucia Sturdza Bulandra, pentru cea mai bun\u0103 interpretare feminin\u0103<\/b>:<\/p>\n

Maia Morgenstern, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eGhetou<\/i>\u201d\u00a0 <\/span>al Teatrului Na\u0163ional Bucure\u015fti.<\/p>\n

Premiul Costache Aristia, pentru cea mai bun\u0103 interpretare masculin\u0103<\/b>:<\/p>\n

Marcel Iure\u015f, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eRichard III\u201d<\/i>.<\/p>\n

Premiul Toma Caragiu, pentru cel mai valoros debut<\/b> :<\/p>\n

Alexandru Vasilache, regizorul spectacolului \u201eLeg\u0103turi primejdioase<\/i>\u201d al Teatrului de buzunar din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

Premiul pentru cea mai bun\u0103 scenografie<\/b>:<\/p>\n

Adriana Grand, pentru decorul \u015fi costumele spectacolului \u201eGhetou<\/i>\u201d al Teatrului Na\u0163ional Bucure\u015fti.<\/p>\n

Premiul pentru regie, Ion Sava<\/b>: Silviu Purc\u0103rete, pentru regia spectacolelor \u201ePhaedra<\/i>\u201d (Teatrul Na\u0163ional din Craiova) \u015fi \u201eDecameron 645\u201d<\/i> (Teatrul \u201eAnton Pann\u201d din R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea)<\/p>\n

Premiul oferit de UNITER pentru originalitate \u00een <\/b>crea\u0163ia teatral\u0103:<\/p>\n

Victor Ioan Frunz\u0103, pentru regia spectacolului \u201eGhetou<\/i>\u201d (Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti)<\/p>\n

Premii oferite de Funda\u0163ia pentru reconstruc\u0163ia ora\u015fului Bucure\u015fti<\/b>:<\/p>\n

Hora\u0163iu M\u0103l\u0103ele, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eTeatru descompus<\/i>\u201d (Theatrum Mundi)<\/p>\n

Mircea Rusu, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eGhetou<\/i>\u201d (Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015f\u021bi)<\/p>\n

Suzana Macovei, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eDecameronul<\/i>\u201d (Teatrul Radu Stanca din Sibiu)<\/p>\n

Premiul pentru \u00abprezen\u0163\u0103 spiritual\u0103\u00bb, oferit de ziarul Libertatea<\/b>:<\/p>\n

Ilie Gheorghe, pentru rolul interpretat \u00een spectacolul \u201eDecameron 645<\/i>\u201d (Teatrul \u201eAnton Pann\u201d din R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea)<\/p>\n

(Preluate din Revista Teatrul Azi, nr.12\/1993)<\/p>\n

L-am invitat pe regizorul Mihai M\u0103niu\u0163iu – autorul spectacolului \u201dRichard III\u201d, marele c\u00e2\u0219tig\u0103tor al FNT 1993 – s\u0103 \u00ee\u0219i exprime acum, \u00een 2020, c\u00e2teva din amintirile legate de acest eveniment teatral care a marcat, ca nimeni altul, \u00eennoirile scenei rom\u00e2ne\u0219ti din primul deceniu de teatru liber:<\/p>\n

\u201eCe pot spune despre un spectacol de acum aproape 30 de ani, care nu are nicio \u00eenregistrare standard, la cote, azi, acceptabile? <\/i><\/p>\n

\u00cemi amintesc gluma u\u0219or lugubr\u0103 a lui Ion Besoiu, dup\u0103 ce spectacolul meu cu <\/i>Tulburarea apelor de Blaga a fost interzis de cenzur\u0103, \u00een anul 1983: \u00abAvantajul e c\u0103 nimeni nu \u021bi-a v\u0103zut spectacolul, a\u0219a c\u0103 po\u021bi sus\u021bine c\u0103 era genial\u00bb. <\/i><\/p>\n

Richard III a fost v\u0103zut, \u00een schimb, de foarte mult\u0103 lume, \u00eenainte de a fi suprimat brutal (dup\u0103 un turneu triumfal \u00een Marea Britanie \u0219i nominalizarea la cel mai bun spectacol \u00een turneu, \u00een Marea Britanie) de c\u0103tre un Minister al Culturii, pe-atunci, complet abulic \u0219i de c\u0103tre al\u021bi \u00abtovar\u0103\u0219i\u00bb din forurile culturale bucure\u0219tene, prin abuziva concediere a lui Alexandru Dabija, care era directorul Teatrului Odeon \u0219i, \u00een fapt, arhitectul acestui proiect, \u00een cadrul c\u0103ruia eu am fost regizor.<\/i><\/p>\n

Ce pot spune despre un spectacol care are doar martori indirec\u021bi \u2013 \u0219i spectatori care sunt trecu\u021bi de 45-50 de ani? <\/i><\/p>\n

Ei bine, pot spune c\u0103 acest spectacol a fost unul dintre pu\u021binele unde nu a existat nicio fisur\u0103 \u00een corpul echipei. Da, e ceva! Deoarece am sim\u021bit, ani de-a r\u00e2ndul, afec\u021biunea actorilor \u0219i a tehnicienilor implica\u021bi \u00een spectacol. Am f\u0103cut ceva pentru care am fost iubit de cei care erau parte din proiect. Din acest unghi, <\/i>Richard III este una dintre cele mai semnificative \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din via\u021ba mea. Fluxul benefic al acestui spectacol a creat prietenii \u0219i iubiri care au \u021binut o via\u021b\u0103, sau aproape o via\u021b\u0103.<\/i><\/p>\n

\u0218i \u00eemi voi aminti \u00eentotdeauna aplauzele de la final, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentrebam: \u00abOare cei care bat din palme, din picioare \u0219i scandeaz\u0103 numele actorilor, au asistat la o reprezenta\u021bie cu <\/i>Richard III sau la un spectacol rock, care le-a mers la inim\u0103 \u0219i nu mai vor, pur \u0219i simplu nu mai vor s\u0103 plece din teatru…?\u00bb\u201d<\/i><\/p>\n

* Dat\u0103 fiind amploarea Festivalului Na\u021bional de Teatru, derulat pe parcursul a trei decenii, am decis s\u0103 oferim \u00een actuala edi\u021bie o serie de repere generale din aceast\u0103 istorie remarcabil\u0103. P\u00e2n\u0103 la edi\u021bia 2021 vom finaliza cercetarea prin realizarea a trei volume-album menite a furniza o imagine complex\u0103 \u0219i complet\u0103 asupra a tot ce a fost \u0219i este FNT.<\/em><\/h5>\n\n\t\t