class="">Când ca spectator îți e frică de sora șefă

Când ca spectator îți e frică de sora șefă

Am văzut „Zbor deasupra unui cuib de cuci” montat de Eugen Gyemant la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe live, în varianta de teatru clasic și apoi am răspuns și provocării de a-l vedea în varianta VR care m-a tulburat și mi-a creat o stare de insecuritate-frică aproape.

8 noiembrie 2021  Cronici mici și prietenoase, Stiri

Începuse să mi se facă frică de sora șefă. Părea că sunt și eu un pacient, un cobai numai bun de trimis la terapia cu șocuri electrice. Așa că l-am întrebat pe regizor cum vede el această experiență a teatrului VR, iar el mi-a răspuns astfel:

„Cel mai interesant lucru la adaptarea pentru filmarea în 360 de grade este felul în care spectacolul se repoziționează pentru a-l include pe spectator. Pentru că are libertatea de a privi de jur-împrejur, acestuia i se creează o senzație de spațialitate apropiată de cea reală, ceea ce face filmarea VR360 un mijloc foarte bun de conservare a spectacolelor, care pierd de obicei mult prin înregistrarea clasică 2D. Însă, din punctul de vedere al construcției acestui tip de spectacol cu un singur spectator, totul trebuie regândit și adaptat.

Spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” era deja destul de apropiat de versiunea VR360, prin faptul că publicul, împărțit pe două laturi, de o parte și de alta a spațiului de joc foarte apropiat, lua parte într-un fel intim la acțiune și era inclus în mod indirect în jocul actorilor, care se raportau la spectatori, ca la pacienți cronici ai spitalului psihiatric din romanul lui Ken Kesey. Imediata apropiere îi făcea să participe la ședințele de terapie în grup aproape ca și când ar face parte din cercul de bolnavi. Filmarea în VR360 a cerut să forțăm această apropiere, iar raportarea actorilor să devină uneori directă. Spectatorul este și mai puternic scufundat în poveste, ca și când spectacolul s-ar juca numai pentru el sau ca și când ar fi el însuși actor. Bineînțeles, pe de altă parte se pierd două elemente pentru care teatrul pe viu nu poate fi înlocuit cu altceva: experiența vieții altuia sau a felului în care este altul viu, pe de o parte, și experiența în comun cu ceilalți spectatori a aceleiași vieți, de cealaltă.

Poate într-un viitor nu foarte îndepărtat, tehnologia va permite vizionarea unui spectacol live în VR, împreună cu alți oameni, a căror prezență să o poți simți și atunci va trebui să ne punem alte întrebări.”

Spectacolul este disponibil pentru vizionare de luni, 8 noiembrie, de la ora 21.00, până miercuri, 10 noiembrie, ora 21.00. Mai multe informații, aici.