11 noiembrie | 17:00 – www.fnt.ro
VIZIONARE ÎNCHEIATĂ. Spectacolul a fost disponibil pentru vizionare de joi, 11 noiembrie, de la ora 17.00, până sâmbătă, 13 noiembrie, ora 17.00. Pentru activarea traducerii în limba română sau engleză, apăsați butonul CC din bara de jos a video-ului.
Ce poate face o bătrână negustoare dacă nu mai are, de ani de zile, nicio veste despre soțul ei? Văduvă bogată fiind, primește bucuroasă armata pețitorilor! Doamna Karnyó este curtată de doi domni în același timp: în timp ce femeii îi place de Lipittlott, un mare iubitor de jocuri de noroc, vicleanul Tipptopp face tot posibilul pentru a scăpa de rivalul său.
Autor: Csokonai Vitéz Mihály
Traducere de Timea Laslavic
Distribuția:
Domnul Karnyó: Varga Bálint
Doamna Karnyón: Kancsár Orsolya
Șamu: Éder Enikő
Borișka: Kálmán Zsófia
Lázár: Gerner Csaba
Tipptopp: Balog József
Lipittlotty: Gulyás Hermann Sándor
Zâna: Tapasztó Ernő
Regia: Tapasztó Ernő
Decorul: Szvatek Péter
Costumele: Varsányi Anna
Muzica originală: Johann Sebastian Bach, Éder Enikő
Light design: Ioan Horga, Balog Arnold
Sound design: Balog Arnold
Asistența de regie: Hadas-Gábor Zsófia
Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” & Compania „Pinceszínház” (Szeged, Ungaria)
Durata: 1 h 40 min (fără pauză)
Vârsta recomandată: 14+
Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză
https://akamara.ro/show/az-ozvegy-karnyone-s-ket-szeleburdiak/
Dar în zadar este îndrăgostită văduva: pe domni îi interesează numai averea, iar pentru a pune mâna pe aceasta, cei doi nu se dau în lături de la nimic, fie vorba de înșelăciune, de dobândirea grațiilor slujitoarei Borișka sau chiar de o crimă. În final, la încurcarea și descurcarea firelor poveștii participă cu vârf și îndesat chiar și fiica doamnei Karnyó, Șamu, precum și Lazar, negustorul, iar la sfârșitul poveștii mai apar în scenă și câteva personaje neașteptate…
Opera lui Csokonai este veche de peste 220 de ani, însă abundă în modernitate și prilejuri care așteaptă să fie exploatate.
„Este un spectacol de marionete deconstruit. Marionetele de pe scenă sunt, de fapt, actori în carne și oase, însă personajele evocate de marionete sunt profund umane și provin din realitatea noastră cotidiană. La baza gândirii lor se află un amalgam de citate aparținând istoriei intelectuale a studiilor literare: cheia modernității în exprimare constă în existența simțirii – și funcția acesteia reflectată în cadrul piesei –, care îi conferă capacitatea de a percepe acea distanță, acea diferență, care înseamnă reistorisirea a ceva în împrejurări noi. Această privire înapoi, așadar, nu înseamnă dezlegarea completă de limbajul vechi. Arhaicizarea este o manieră de vorbire reflectată, unde vorbitorul își poate marca propriul spațiu, între modalitatea de exprimare actuală și cea din trecut: alcătuirea, marcarea, circumscrierea propriei poziții devine posibilă prin surprinderea acestei diferențe, în alteritatea acelui vorbitor care aici se află încorporat într-o tradiție. Astfel, spectacolul devine un libret genial care îi dă aripi imaginației regizorale.” – Tapasztó Ernő, regizor
