\n\t\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t

Principiile generale care ne-au ghidat alegerile sunt:<\/p>\n

calitatea de cercetare artistic\u0103<\/em> a spectacolului<\/strong>, manifest\u0103 cel pu\u021bin la unul dintre nivelurile urm\u0103toare: tem\u0103\/ dramaturgie; construc\u021bie regizoral-scenografic\u0103 a unor realit\u0103\u021bi scenice provocatoare \u0219i a unor limbaje artistice neconven\u021bionale; explorare \u00een interiorul rolului. Am c\u0103utat \u00een arti\u0219ti \u0219i artiste reflexe ale unor \u201ecercet\u0103tori\u201d dispu\u0219i s\u0103 accepte c\u0103 arta nu e un dat, ci o constant\u0103 devenire, nu o certitudine, ci o continu\u0103 probare.<\/li>\n
atmosfera de laborator<\/em> teatral<\/strong> recognoscibil\u0103, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, \u00een produsul scenic finit, cu tot ceea ce aceast\u0103 atmosfer\u0103 presupune: experiment, risc, ipotez\u0103, \u00eendoial\u0103, voin\u021b\u0103 de inovare etc.<\/li>\n
poten\u021bialul de cre\u0219tere<\/strong> a unor echipe teatrale. Am c\u0103utat s\u0103 \u00eencuraj\u0103m tendin\u021bele ascendente ale unor trupe \u0219i s\u0103 subliniem etapele de cert\u0103 evolu\u021bie pe care le traverseaz\u0103.<\/li>\n
reprezentativitatea<\/strong>. De\u0219i nu \u00eentotdeauna criteriile valorice se suprapun peste cele de reprezentare geografic\u0103, un Festival Na\u021bional solicit\u0103 \u0219i o aten\u021bie special\u0103 asupra unor dinamici teatrale diferite la nivel regional. Mai mult sau mai pu\u021bin explicit, op\u021biunile noastre au \u021binut cont \u0219i de acest aspect.<\/li>\n
componenta etic\u0103<\/strong>. Am fost sensibili la crea\u021biile \u00een care esteticul a avut parte de un fundal etic, la fel cum am evitat zonele de ambiguitate moral\u0103 din jurul unor proiecte sau al unor creatori.<\/li>\n
interesele publicului<\/strong>. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, am considerat necesar s\u0103 urm\u0103rim \u0219i interesele<\/em> spectatorilor, at\u00e2t din perspectiva relevan\u021bei anumitor teme, c\u00e2t \u0219i din punctul de vedere al construc\u021biilor spectaculare propriu-zise.<\/li>\n<\/ul>\n
\u00cen cele ce urmeaz\u0103, oferim o argumentare individual\u0103, succint\u0103 \u0219i, sper\u0103m, la obiect, pentru fiecare dintre titlurile pe care le propunem.<\/p>\n
De asemenea, prezent\u0103m structura componentelor care \u00eentregesc viziunea curatorial\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
SELEC\u021aIA FNT 33<\/strong><\/em><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n
ACROBA\u021aII \u2013 7 zile din via\u021ba unor profesori de \u021bar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n
Scenariu \u0219i regie: David Schwartz<\/p>\n
Scenografie: Irina G\u00e2diu\u021b\u0103<\/p>\n
Muzic\u0103 \u0219i versuri: Paul-Ovidiu Cosovanu<\/p>\n
Mi\u0219care scenic\u0103: Paul Dunca \/ Paula Dunker<\/p>\n
Asisten\u021b\u0103 regie \u0219i produc\u021bie: Eva Todic\u0103<\/p>\n
O produc\u021bie a Asocia\u021biei O2G<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Agnes, aleasa lui Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: John Pielmeier<\/p>\n
Traducere: Bogdan Bude\u0219<\/p>\n
Regie: S\u00e2nziana Stoican<\/p>\n
Scenografie: Valentin V\u00e2rlan<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Nottara, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
Apocalipsa gospodinelor<\/em><\/strong><\/p>\n
Un spectacol de Nicoleta Esinencu, Doriana Talmazan, Paul-Ovidiu Cosovanu, Daniel Chiril\u0103, Corina Grigora\u0219, Lucre\u021bia Mandric, Ruxandra Maniu, Iulia-Paula Niculescu \u0219i Daria T\u0103m\u0103sl\u0103caru<\/p>\n
Sound design: Paul-Ovidiu Cosovanu<\/p>\n
Lighting design: Cristian Niculescu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Tineretului Piatra-Neam\u021b<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
B\u0103g\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n
Dup\u0103: Ioana Bradea<\/p>\n
Regie: Cristina Giurgea<\/p>\n
Scenografie: Ioana Ungureanu<\/p>\n
Produc\u0103tor: Teatrul Na\u021bional \u201eMarin Sorescu\u201d, Craiov<\/strong>a<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
B\u0103ie\u021bii de zinc<\/em><\/strong><\/p>\n
Dramatizare: Yuri Kordonsky, dup\u0103 romanul Solda\u021bii de zinc de Svetlana Aleksievici<\/p>\n
Regie: Yuri Kordonsky<\/p>\n
Scenografie: Nina Brumu\u0219il\u0103<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Bulandra, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Cameristele<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Jean Genet<\/p>\n
Regie: Hunor Horv\u00e1th<\/em><\/p>\n
Decor: El\u0151d Golicza<\/p>\n
Costume: Zs\u00f3fia G\u00e1bor<\/p>\n
Dramaturgie \u0219i texte: Paula Breuer<\/p>\n
Muzic\u0103: Magor Bocs\u00e1rdi & \u201eRakLap\u201c<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eRadu Stanca\u201d, Sibiu, Sec\u021bia german\u0103<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
C\u00e2nd ploaia se va opri<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Andrew Bovell<\/p>\n
Traducere: Radu Iacoban<\/p>\n
Regie: Radu Iacoban<\/p>\n
Scenografie: Tudor Prodan<\/p>\n
Muzic\u0103 original\u0103: Aida \u0160o\u0161i\u0107<\/p>\n
Mi\u0219care scenic\u0103: \u0218tefan Lupu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Mic, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Delfini<\/em><\/strong><\/p>\n
O rescriere de Adina Laz\u0103r, dup\u0103 Singur\u0103tatea Pietrelor<\/em> de Flavius Luc\u0103cel<\/p>\n
Regie: Adina Laz\u0103r<\/p>\n
Scenografie: Mihai V\u0103lu<\/p>\n
Sound design: Adrian Piciorea<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Municipal Baia-Mare<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
E adev\u0103rat, e adev\u0103rat, e adev\u0103rat!<\/em><\/strong><\/p>\n
Autor: Breach theatre<\/p>\n
Traducere: Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu, revizuit\u0103 de Adrian Nicolae<\/p>\n
Regie: Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu<\/p>\n
Scenografie: Alexandra Boerescu<\/p>\n
Muzic\u0103: Alexandru Suciu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul ACT, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
EXIL<\/em><\/strong><\/p>\n
Text \u0219i regie: Alexandra Badea<\/p>\n
Scenografie: Cosmin Florea<\/p>\n
Muzic\u0103 original\u0103: C\u0103lin \u021aopa<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eI.L.Caragiale\u201d, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
EXOD<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Marius Iva\u0161kevi\u010dius\u0161<\/p>\n
Traducere: Raluca R\u0103dulescu<\/p>\n
Regie: Oskaras Kor\u0161unovas<\/p>\n
Decoruri: Gintaras Makarevi\u010dius<\/p>\n
Costume: Corina Gr\u0103mo\u0219teanu<\/p>\n
Coregrafie: Vesta Rasa Grabstaite<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201d, Timi\u0219oara<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Hedwig and the Angry Inch<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: John Cameron Mitchell<\/p>\n
Traducere text: Carmen Stanciu<\/p>\n
Traducere versuri: Alex \u0218tef\u0103nescu<\/p>\n
Muzic\u0103 \u0219i versuri: Stephen Task<\/p>\n
Regie, costume \u0219i coregrafie: R\u0103zvan Mazilu<\/p>\n
Decor: Adriana Grand<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201eStela Popescu\u201d, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Ierbar<\/em><\/strong><\/p>\n
dup\u0103 Cartea plantelor \u0219i animalelor<\/em> de Simona Popescu<\/p>\n
Scenografie: Irina Moscu<\/p>\n
Regie, scenariu, ilustra\u021bie muzical\u0103 \u0219i film\u0103ri: Radu Afrim<\/p>\n
Montaj video: Trucza Samu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional T\u00e2rgu Mure\u0219, Compania \u201eLiviu Rebreanu\u201d<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
La Academie<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Alexandra Felseghi<\/p>\n
Regie: Andrei M\u0103jeri<\/p>\n
Scenografie: Adrian Balcau<\/p>\n
Coregrafie: Victoria Bucun<\/p>\n
Sound-design: Adrian Piciorea<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201eMihai Eminescu\u201d, Boto\u0219ani<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
La Ronde<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Yann Verburgh, dup\u0103 Hora iubirilor<\/em> de Arhur Schnitzler<\/p>\n
Regie: Eugen Jebeleanu<\/p>\n
Scenografie: Cosmin Florea<\/p>\n
Sound design: Eugen Jebeleanu & R\u00e9mi Billardon<\/p>\n
Produc\u021bie audio: Marius Popa<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201eAndrei Mure\u015fanu\u201d, Sf\u00e2ntu Gheorghe<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Livada <\/em><\/strong><\/p>\n
dup\u0103 A.P.Cehov<\/p>\n
Regie: Slava Sambri\u0219<\/p>\n
Decor: R\u0103zvan Bordo\u0219<\/p>\n
Costume: Diana Nistor<\/p>\n
Univers sonor: Dumitru Seretinean<\/p>\n
Lighting design: Costi Baciu<\/p>\n
Video design: Mihai Nistor<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d, Suceava<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Lysistrata, dragostea mea<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Matei Vi\u0219niec<\/p>\n
Regie: Zal\u00e1n Zakari\u00e1s<\/p>\n
Scenografie: Andra B\u0103dulescu Vi\u0219niec<\/p>\n
Muzic\u0103: Hunor-Lehel Boca<\/p>\n
Coregrafie: Alice Veliche<\/p>\n
Preg\u0103tire muzical\u0103: Diana Roman<\/p>\n
Video: Andrei Cozlac<\/p>\n
Film\u0103ri: Andrei Botnaru<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eVasile Alecsandri\u201d, Ia\u0219i<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Magyarosaurus<\/strong><\/em> Dacus<\/em><\/strong><\/p>\n
Text \u0219i regie: Gianina C\u0103rbunariu<\/em><\/p>\n
Traducere \u0219i dramaturgie de scen\u0103: Boros Kinga<\/p>\n
Scenografie: Irina Moscu<\/p>\n
Muzic\u0103: Trabalka Cec\u00edlia<\/p>\n
Video \u0219i lighting design: Cristian Niculescu<\/p>\n
Mi\u0219care scenic\u0103: Dim\u00e9ny Levente<\/p>\n
Produc\u021bie: T<\/em>eatrul \u201eSzigligeti\u201d, Oradea<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Mansdorf<\/em><\/strong><\/p>\n
Text \u0219i regie: Mihai Luk\u00e1cs<\/p>\n
Scenografie: Oana Micu<\/p>\n
Univers sonor: Andrei Dinescu<\/p>\n
Coregrafie: Michaela Zibileanu<\/p>\n
Mi\u0219care scenic\u0103: Cabiria Morgenstern<\/p>\n
Conducere muzical\u0103 \u0219i orchestra\u021bie: Bogdan Lif\u0219in<\/p>\n
Coproduc\u021bie: Centrul Dialectic \u0219i Teatrul Evreiesc de Stat, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Mass <\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Fran Kranz<\/p>\n
Regie: Andrei \u0219i Andreea Grosu
\nScenografie: Vladimir Turturica<\/p>\n
O coproduc\u021bie Teatrul Na\u021bional \u201eRadu Stanca\u201d, Sibiu \u0219i unteatru, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Nelini\u0219te<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Ivan V\u00eer\u00eepaev<\/p>\n
Regie: Bobi Pricop
\nScenografie: Oana Micu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Odeon, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Nunt\u0103 \u00een Oa\u0219<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: <\/em>Anca Munteanu<\/p>\n
Regie: Cristian Ban<\/p>\n
Decor \u0219i costume: Tudor Prodan<\/p>\n
Costume o\u0219ene\u0219ti: Cristina Milea<\/p>\n
Muzic\u0103: Vlad Giurge<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul de Nord Satu Mare, Compania \u201eMihai Raicu\u201d<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Oglinda neagr\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n
Dup\u0103 nuvelele Roaba<\/em> \u0219i Suflul<\/em> de Luigi Pirandello<\/p>\n
Traducere: Maria Rotar<\/p>\n
Regie: Roberto Bacci<\/p>\n
Concept spa\u021bial: Ionu\u021b Caras<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eLucian Blaga\u201d Cluj-Napoca<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Oxig\u00e9n<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Ivan V\u00eer\u00eepaev<\/p>\n
Dramaturgie: De\u00e1k Katalin<\/p>\n
Regie: P\u00e1lffy Tibor<\/p>\n
Leader muzical: K\u00f3nya-\u0214t\u0151 Bence<\/p>\n
Efecte vizuale: Rancz Andr\u00e1s<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201eT\u00e1masi \u00c1ron\u201d Sf\u00e2ntu Gheorghe<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Scorpia ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n
dup\u0103 William Shakespeare
\nText de spectacol: Leta Popescu, dup\u0103 o adaptare de Maria Manolescu<\/p>\n
Traducerea textelor shakespeariene: Violeta Popa<\/p>\n
Regie: Leta Popescu<\/p>\n
Scenografie: Bogdan Sp\u0103taru<\/p>\n
Muzic\u0103: Radu Dogaru<\/p>\n
Coregrafie: Andrea Gavriliu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Na\u021bional \u201eLucian Blaga\u201d Cluj-Napoca<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Seaside Stories<\/em><\/strong><\/p>\n
Texte: Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Go\u0219u, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija<\/p>\n
Regie, scenariu, univers sonor: Radu Afrim<\/p>\n
Scenografie: Theodor Cristian Niculae<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul de Stat Constan\u021ba<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Tinerii barbari<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: dup\u0103 Mikl\u00f3s Vecsei H.<\/p>\n
Regie: Attila Vidny\u00e1nszky Jr.<\/p>\n
Decor: Csaba Cs\u00edki<\/p>\n
Costume: Zsuzsanna Cs. Kiss<\/p>\n
Muzic\u0103: D\u00e1vid Mester<\/p>\n
Coregrafie: Istv\u00e1n Berecz<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Maghiar de Stat, Cluj<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
TSCHICK. De ce am furat ma\u0219ina<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Wolfgang Herrndorf<\/p>\n
Adaptare scenic\u0103:\u00a0Robert Koall<\/p>\n
Regie: Irisz Kovacs<\/p>\n
Decor \u0219i costume: Clara \u0218tefana<\/p>\n
Dramaturgie: Rudolf Herbert<\/p>\n
Muzic\u0103 \u0219i sound design: Adrian Piciorea<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul German de Stat Timi\u0219oara<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Visul<\/em><\/strong><\/p>\n
Text: Alexa B\u0103canu<\/p>\n
Regie: Drago\u0219 Alexandru Mu\u0219oiu<\/p>\n
Scenografie: Mihai P\u0103curar<\/p>\n
Coregrafie: Sergiu Di\u021b\u0103<\/p>\n
Muzica: Max Anchidin, Renata Burc\u0103, Magor Bocs\u00e1rdi, Csaba Boros, Tibor C\u00e1ri, Radu Dogaru, Ada Milea, Adrian Piciorea, Corina Sucarov, Peter Visky, Compozitor anonim<\/p>\n
Preg\u0103tire muzical\u0103: Adonis Tar\u021ba<\/p>\n
Produc\u021bie: Reactor de crea\u021bie \u0219i experiment, Cluj<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Acroba\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen viziunea regizorului David Schwartz, interesat constant de cercetarea mizelor politice ale teatrului documentar, educa\u021bia devine o tem\u0103 de reflec\u021bie sistemic\u0103 stratificat\u0103, abordat\u0103 din perspectiva unor profesori \u0219i profesoare din mediul rural. Educa\u021bia ca un ghem de fire fragile, ca o fr\u00e2nghie sub\u021bire pe care cadrele didactice \u00ee\u0219i \u021bin constant echilibrul \u00eentre precaritate \u0219i supravie\u021buire, \u00eentre blazare \u0219i iluzionare, este explorat\u0103 teatral cu inventivitate ludic\u0103 \u0219i acuitate analitic\u0103. Acroba\u021bii<\/em> este cronica unui prezent educa\u021bional sf\u00e2\u0219iat de nesf\u00e2r\u0219ite paradoxuri.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Agnes, aleasa lui Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n
Jucat \u00een dou\u0103 distribu\u021bii foarte valoroase, spectacolul prezint\u0103 \u00eentr-un fals policier<\/em> pierderea inocen\u021bei \u0219i confruntarea cu tragedia realit\u0103\u021bilor vie\u021bii. For\u021ba interpret\u0103rii actorice\u0219ti opune argumentelor \u0219tiin\u021bei salvarea prin iubirea cre\u0219tin\u0103. Tragedia personajului principal rezoneaz\u0103 cu amenin\u021barea habotniciei obtuze, tem\u0103 at\u00e2t de actual\u0103 \u0219i \u00een lumea (rom\u00e2neasc\u0103) de azi, trecut\u0103 prin negarea pandemiei, prin curentele de idei contestatare ale teoriilor fundamentate \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Apocalipsa gospodinelor<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen viziunea colectiv\u0103 a echipei de crea\u021bie, Apocalipsa gospodinelor<\/em> este un concert live<\/em> eliberator, care condenseaz\u0103 pove\u0219ti ale multiplelor forme de violen\u021b\u0103 sistemic\u0103 \u00eempotriva femeilor. Manifest performativ de o radicalitate explicit\u0103 a mesajului, Apocalipsa Gospodinelor, <\/em>inspirat din pove\u0219tile personale ale actri\u021belor, <\/em>are ceva din coralitatea unui statement<\/em> combativ, care \u00eembin\u0103 st\u0103ri emo\u021bionale acute \u0219i o revolt\u0103 asumat\u0103 \u00eempotriv\u0103 perpetu\u0103rii abuzurilor. Abuzuri care au redus genera\u021bii \u00eentregi de femei la o istovitoare t\u0103cere, la o zidire \u00een mituri coercitive.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
B\u0103g\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n
Regizoarea Cristina Giurgea aduce \u00een prim-plan, \u00eentr-o formul\u0103 teatral\u0103 care \u00eembin\u0103 realismul frust \u0219i stilizarea expresiv\u0103, lumea unui roman cult al anilor 2000 \u2013 B\u0103g\u0103u<\/em>, scris de Ioana Bradea. Construit printr-o alternan\u021b\u0103 de scene scurte \u0219i monoloage concentrate, B\u0103g\u0103u<\/em> este asemenea unui clip al \u00eenceputului de mileniu, cu tot ce avea mai contradictoriu \u00een dinamicile perioadei: dependen\u021ba de linii erotice, familii \u00een c\u0103utarea unui echilibru incert, precaritate, iluzia unor pove\u0219ti de iubire salvatoare, \u00een lipsa unui orizont care s\u0103 ofere o minim\u0103 siguran\u021b\u0103. B\u0103g\u0103u<\/em> devine o radiografie teatral\u0103 a unei perioade care \u0219i-a pus amprenta pe transform\u0103rile post dou\u0103miiste.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
B\u0103ie\u021bii de zinc<\/em><\/strong><\/p>\n
B\u0103ie\u021bii de zinc<\/em> e un spectacol-proces \u00een care publicul se afl\u0103 \u00een postura jura\u021bilor. \u0218apte actri\u021be a\u0219ezate la mas\u0103, pe toat\u0103 durata \u201eprocesului\u201d, m\u0103rturisesc public tragedia pierderii fiului\/so\u021bului \u00een r\u0103zboiul din Afganistan (1979-1989). Pe m\u0103sura expunerii pove\u0219tilor de via\u021b\u0103,\u00a0 intensitatea monoloagelor se constituie \u00eentr-un simbolic proces politic intentat de partea civil\u0103 regimului sovietic. Auster prin simplitatea solu\u021biei regizorale, spectacolul chestioneaz\u0103 prin cele \u0219apte excep\u021bionale actri\u021be natura agresoare a statului \u0219i tratamentul inuman al cet\u0103\u021benilor s\u0103i. Consonant\u0103 cu agresiunea de azi a Rusiei \u00een Ucraina, tema spectacolului se relev\u0103 de o actualitate dureroas\u0103 \u0219i afirm\u0103 explicit rezisten\u021ba anti-r\u0103zboi a regizorului rus Yuri Kordonsky.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Cameristele<\/em><\/strong><\/p>\n
Hunor Horv\u00e1th<\/em> propune o lectur\u0103 regizoral\u0103 inedit\u0103, extrem de curajoas\u0103 \u0219i radical\u0103 a textului lui Jean Genet. Cu o muzic\u0103 live<\/em> care ritmeaz\u0103 incendiar confrunt\u0103rile dintre realitate, aparen\u021b\u0103 \u0219i proiectarea \u00eentr-un imaginar salvator, Cameristele<\/em> devine un spectacol despre exploatarea \u0219i supunerea celor vulnerabili, despre constr\u00e2ngere \u0219i revolt\u0103 transformatoare, despre fluiditatea identit\u0103\u021bilor care se topesc \u0219i renasc din propria lor combustie, despre posibilitatea de a destabiliza roluri sociale prestabilite.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
C\u00e2nd ploaia se va opri<\/em><\/strong><\/p>\n
Pe fundalul unei lumi erodate de dezastrele \u00eenc\u0103lzirii climatice, spectacolul suprapune, \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 narativ\u0103 dens\u0103 prin poeticitatea exploziv\u0103, pove\u0219ti transgenera\u021bionale \u00een care cei disp\u0103ru\u021bi \u0219i cei care r\u0103m\u00e2n s\u0103 le duc\u0103 mai departe amintirile, \u00ee\u0219i r\u0103spund \u00eentr-o ordine care sfideaz\u0103 limitele temporale. C\u00e2nd ploaia se va opri<\/em> este spectacolul fiilor care a\u0219tepat\u0103 s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 undeva, c\u00e2ndva, ta\u021bii, \u0219i al mamelor care se desprind tran\u0219ant de suferin\u021be cople\u0219itoare. Regizorul Radu Iacoban reu\u0219e\u0219te s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare intersec\u021biile de planuri, \u00eentr-o atmosfer\u0103 care las\u0103 st\u0103rile emo\u021bionale s\u0103 se acumuleze gradat \u0219i s\u0103 r\u0103bufneasc\u0103 f\u0103r\u0103 plas\u0103 de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
Delfini<\/em><\/strong><\/p>\n
Delfini<\/em> sondeaz\u0103 \u00eentr-un limbaj teatral empatic, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nicio secund\u0103 patetic, o poveste de familie marcat\u0103 de existen\u021ba la marginea acceptabilului social, la marginea tolerabilului. Adina Laz\u0103r g\u0103se\u0219te echilibrul perfect \u00eentre filtrarea emo\u021biilor intense \u0219i deta\u0219area lucid\u0103 de o dram\u0103 existen\u021bial\u0103 care ne face martorii sensibili ai vie\u021bii unui copil \u00een c\u0103utarea cuvintelor at\u00e2t de greu de rostit. \u00cen Delfini<\/em> intr\u0103m ca \u00eentr-un acvariu al neurodivergen\u021bei \u0219i navig\u0103m prin st\u0103ri emo\u021bionale puternice.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
E adev\u0103rat, e adev\u0103rat, e adev\u0103rat!<\/em><\/strong><\/p>\n
Spectacolul e un reenactment <\/em>al unui proces real, restituit prin documentele salvate peste secole. Biografia pictori\u021bei Artemisa Gentileschi serve\u0219te \u00een spectacol ca manifest feminist \u00eempotriva violurilor \u0219i abuzurilor justificate, de secole, de patriarhat. Regia se concentreaz\u0103 pe acumularea tensiunii odat\u0103 cu expunerea argumentelor, iar distribu\u021bia exclusiv feminin\u0103 sus\u021bine punctul de vedere contemporan asupra pove\u0219tii. Distan\u021ba mic\u0103 fa\u021b\u0103 de public permite jocul mimicii \u0219i al expresivit\u0103\u021bii faciale ca pentru camera de filmat, ceea ce amplific\u0103 efectul implic\u0103rii directe a publicului \u00een procesul la care asist\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Exil<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen Exil<\/em>, Alexandra Badea traseaz\u0103 urmele unor evenimente politice bulversante \u00een prezentul celor care \u00ee\u0219i caut\u0103 o cale de \u00eemp\u0103care emo\u021bional\u0103 cu trecutul. Sond\u00e2nd tema extrem de sensibil\u0103 a apartenen\u021bei, construind teatral planuri temporale care se \u00eentrep\u0103trund, Exil<\/em> este un spectacol-interoga\u021bie asupra confrunt\u0103rilor dintre macro-istorie \u0219i istorii personale fragilizate de t\u0103ceri mo\u0219tenite, de rupturi cu r\u0103ni la vedere, de \u00eendep\u0103rt\u0103ri \u0219i reveniri \u00een locuri care \u00eenc\u0103 dor, de amintirile unor femei care duc cu ele traume \u00een c\u0103utare de cuvinte vindec\u0103toare.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Exod<\/em><\/strong><\/p>\n
Relativit\u0103\u021bile debordante ale lui acas\u0103<\/em>, tema migra\u021biei, traumele na\u021bionale \u0219i individuale generate de actul \u0219i sentimentul plec\u0103rii<\/em>, auto-colonizarea, problematica str\u0103inului<\/em>, singur\u0103tatea, disperarea \u0219i supravie\u021buirea \u00eentr-o alt\u0103 cultur\u0103 \u2013 sunt tot at\u00e2tea linii de studiu socio-teatral pe care regizorul lituanian Oskaras Kor\u0161unovas \u0219i dramaturgul Marius Iva\u0161kevi\u010dius le deschid la Teatrul Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201d Timi\u0219oara, \u00een cadrul unui proiect amplu, cople\u0219itor prin realism violent-poetic, prin multitudinea straturilor de sens \u0219i prin ambi\u021bia de a reconstitui teribilul disconfort al unei st\u0103ri de spirit. Foarte intens sus\u021binut actorice\u0219te \u0219i muzical, discursul lui Kor\u0161unovas p\u0103streaz\u0103 deschis un subiect tulbur\u0103tor: exodul ca desp\u0103r\u021bire nu doar de o geografie, ci \u0219i de sine… \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Hedwig and the Angry Inch<\/em><\/strong><\/p>\n
Continu\u00e2ndu-\u0219i cercet\u0103rile constante \u00een zona musical-ului, R\u0103zvan Mazilu creeaz\u0103 o lume la limita dintre sordid \u0219i kitsch asumat, \u00een care marginalii, cei afla\u021bi la periferia istoriei, \u00ee\u0219i construiesc spa\u021bii de expresivitate artistic\u0103, imposibil de \u00eencadrat \u00een limite fixe. Hedwig and the Angry Inch <\/em>are vibra\u021bia poetic\u0103 \u0219i politic\u0103 a unei transfiguratoare c\u0103ut\u0103ri de sine, \u00een numele libert\u0103\u021bii de a spulbera orice bariere, orice pare imposibil de \u00eenfruntat \u0219i confruntat. Spectacolul este povestea glam & queer<\/em> a transform\u0103rii unui adolescent de 16 ani din Berlinul de Est \u00een star. Un star pentru care existen\u021ba are un singur sens: c\u0103l\u0103toria f\u0103r\u0103 oprire \u00een a\u0219teptarea iubirii.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Ierbar<\/em><\/strong><\/p>\n
(Mai) poate limbajul s\u0103 nasc\u0103 lumi? (Mai) poate cuv\u00e2ntul s\u0103 genereze realit\u0103\u021bi? (Mai) poate poezia s\u0103 salveze ceva sau pe cineva? Sunt c\u00e2teva din \u00eentreb\u0103rile pe care ni le ridic\u0103 acest foarte fertil parteneriat scenic \u00eentre regizorul Radu Afrim \u0219i poeta Simona Popescu. Regia devine ea \u00eens\u0103\u0219i poezie, la fel cum poezia, prin for\u021ba ei de a organiza nev\u0103zutul, este invitat\u0103, simbolic, s\u0103 preia func\u021bii ale regiei. Dincolo de explor\u0103rile lingvistice, Ierbarul<\/em> afrimian abordeaz\u0103 o tem\u0103 nelini\u0219titoare, de o urgen\u021b\u0103 tot mai evident\u0103: \u00eenstr\u0103inarea omului de natur\u0103 \u0219i ireversibilitatea acestui proces. Puternic sonor, complex vizual, Ierbarul <\/em>\u00a0ni se adreseaz\u0103 frontal, vorbindu-ne \u00een diferite moduri despre ceea ce am fost \u0219i ceea ce am devenit.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
La Academie<\/em><\/strong><\/p>\n
Spectacolul lui Andrei M\u0103jeri de la Teatrul boto\u0219\u0103nean, construit pe dramaturgia Alexandrei Felseghi, exploreaz\u0103 sensibil, ironic \u0219i empatic ruralul rom\u00e2nesc, aspir\u00e2nd explicit spre un tip de \u201eteatru popular\u201d (\u00een fapt, asem\u0103n\u0103tor acelui \u201eteatru brut\u201d teoretizat de Peter Brook). Proiectul urm\u0103re\u0219te aproape metodologic, sprijinindu-se pe formula caragialesc\u0103 \u201er\u00e2su’-pl\u00e2nsu’\u201d, muta\u021biile structurale suferite de una dintre cele mai ambigue categorii sociale: \u021b\u0103ranul. Cercetarea se face nu doar \u00een raport cu prezentul, ci \u0219i cu eternitatea, regizorul dezvolt\u00e2nd imprevizibile registre ironic-metafizice. Un argument suplimentar \u00een favoarea spectacolului \u021bine de evolu\u021bia evident\u0103 a unei echipe artistice \u0219i de necesara ei revenire \u00een prim plan teatral na\u021bional.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
La Ronde<\/em><\/strong><\/p>\n
La Ronde<\/em><\/strong> e un laborator al afectelor \u00een continu\u0103 devenire, un cabaret al pulsiunilor erotice \u0219i emo\u021biilor de multe ori incontrolabile, \u00een care rela\u021biile devin o constela\u021bie de a\u0219tept\u0103ri, fantezii, frustr\u0103ri, ne\u00eempliniri, e\u0219ecuri, reg\u0103siri, posibilit\u0103\u021bi de evadare din constr\u00e2ngeri normative. Textul lui Yann Verburgh, o rescriere inventiv\u0103 a piesei \u201eHora iubirilor\u201d de Arthur Schnitzler<\/em>, \u00eei ofer\u0103 regizorului Eugen Jebeleanu spa\u021biu de imaginare a raporturilor dintre intim, social \u0219i politic. La Ronde<\/em><\/strong> ad\u00e2nce\u0219te deopotriv\u0103 nevoia de a apar\u021bine cuiva \u0219i visul eliberator de a sfida orice apartenen\u021b\u0103 unic\u0103, de a iubi dincolo de limite impuse \u0219i acceptate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Livada<\/em><\/strong><\/p>\n
Livada<\/em><\/strong> regizorului Slava Sambri\u0219 se impune prin rafinamentul construc\u021biei, prin elegan\u021ba unor solu\u021bii, prin calitatea \u0219i consisten\u021ba lucrului cu actorul, prin surprinz\u0103toare \u0219i provocatoare redimension\u0103ri ale unor personaje. Textul cehovian ia forma unui laborator \u00een interiorul c\u0103ruia regizorul \u0219i colaboratorii s\u0103i \u00eel studiaz\u0103 nu doar pe Cehov, ci \u0219i omul contemporan, nu acea<\/em> livad\u0103, ci o multitudine de alte<\/em> livezi pe punctul de a fi pierdute pentru totdeauna. Ranevskaia, Lopahin, Trofimov \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi devin astfel delicate \u0219i problematice oglindiri ale omenescului de secol XXI. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Livada <\/em>sucevean\u0103 se recomand\u0103 \u0219i prin memorabilul Firs propus de actorul Emil Co\u0219eru.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Lysistrata, dragostea mea<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen Lysistrata, dragostea mea<\/em><\/strong>, Matei Vi\u0219niec ini\u021biaz\u0103 un schimb de idei, nu lipsit de tonalit\u0103\u021bi polemice, cu Aristofan. Dramaturgul preia personajul central \u0219i tema acestuia (pledoaria \u00eempotriva r\u0103zboiului \u0219i \u201egreva sexual\u0103\u201d a femeii) investig\u00e2nd consecin\u021bele unui scenariu utopic, dar tentant. Comicul de bun\u0103 calitate se \u00eentrep\u0103trunde cu reflec\u021bii grave asupra unor \u00eentreb\u0103ri precum: Ce sens are r\u0103zboiul? Este pacea o garan\u021bie a fericirii sau doar etap\u0103 de tranzit c\u0103tre un alt conflict? Exist\u0103 o evolu\u021bie real\u0103 fa\u021b\u0103 de oamenii de acum 2500 de ani sau, \u00een esen\u021ba ei, omenirea a r\u0103mas la fel?<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Magyarosaurus<\/strong><\/em> Dacus<\/em><\/strong><\/p>\n
Continu\u00e2nd cercetarea \u00eendelungat\u0103 \u00een direc\u021bia teatraliz\u0103rii unor evenimente istorice semnificative, Gianina C\u0103rbunariu \u00eel aduce \u00een prim-plan, \u00een Magyarosaurus<\/em> Dacus<\/em>,<\/strong> pe baronul Nopcsa Ferenc, \u0219i construie\u0219te un spectacol \u00een care identitatea acestuia devine un aliaj de perspective contradictorii, de paradoxuri \u0219i \u00eentreb\u0103ri. Pe urmele unei personalit\u0103\u021bi controversate, regizoarea coreleaz\u0103 interpret\u0103ri ale trecutului cu descifr\u0103ri ale prezentului imediat, structur\u00e2nd multiple deriv\u0103ri ale unuia \u0219i aceluia\u0219i destin.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Mansdorf<\/em><\/strong><\/p>\n
Mansdorf<\/em> este un spectacol-cercetare recuperatorie asupra istoriei teatrului evreiesc dup\u0103 un moment cheie \u2013 1945 \u2013, cu accent pe destinul unei trupe care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 produc\u0103 spectacole \u00een idi\u0219 \u2013 IKUF. Spectacolul devine un cadru de dezbatere asupra temelor \u0219i formelor de expresie abordate \u00een perioada respectiv\u0103 \u00een teatrul de limb\u0103 idi\u0219, \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu o istorie traumatic\u0103, conect\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, trecutul \u2013 discu\u021biile despre problemele financiare, subiectele expuse \u00een spectacole, raportul cu publicul \u2013 la un prezent \u00een care recunoa\u0219tem multe urme ale anilor invoca\u021bi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Mass<\/em><\/h4>\n
\u00cen Mass<\/em><\/strong>, <\/em>Andrei \u0219i Andreea Grosu aduc \u00een aten\u021bie, plec\u00e2nd de la textul at\u00e2t de disconfortant al lui Fran Kranz, o foarte subtil\u0103 analiz\u0103 teatral\u0103 asupra vinov\u0103\u021biei<\/em>. Al\u0103turi de patru importan\u021bi actori \u0219i actri\u021be ai\/ale teatrului rom\u00e2nesc (Ofelia Popi, Marius Turdeanu, Mihaela Trofimov \u0219i Richard Bovnoczki), regizoarea \u0219i regizorul deschid un teritoriu problematic \u00een care, ca \u00eentr-un caleidoscop, argumentele \u0219i contra-argumentele, strategiile \u0219i auto-iluzion\u0103rile, acuzele \u0219i pozi\u021biile, victimele \u0219i c\u0103l\u0103ii \u00ee\u0219i modific\u0103 mereu polarit\u0103\u021bile. O \u00eentrebare aparent simpl\u0103, \u201eCine e vinovat?\u201d, \u00ee\u0219i relev\u0103, prin intermediul teatrului, sensurile profund metafizice, sociale, psihologice, culturale, existen\u021biale.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Nelini\u0219te<\/em><\/strong><\/p>\n
Spectacolul se articuleaz\u0103 \u00een jurul personajului scriitoarei interpretate cu multiple nuan\u021be de Dorina Laz\u0103r. Regizorul Bobi Pricop las\u0103 spa\u021biu r\u0103sturn\u0103rilor dialectice ale credibilit\u0103\u021bii crea\u021biei \u00een fa\u021ba faptelor vie\u021bii, din care se na\u0219te nelini\u0219tea ce tulbur\u0103 con\u0219tiin\u021ba personajelor. Aparen\u021ba desf\u0103\u0219ur\u0103rii relativ statice a spectacolului creeaz\u0103 fundalul confrunt\u0103rii con\u0219tiin\u021belor \u00een acest veritabil teatru de idei. Nelini\u0219te<\/em><\/strong> e spectacolul fuziunii dintre fic\u021biuni \u0219i realit\u0103\u021bi contradictorii, dintre ceea ce nu poate fi spus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i ceea ce e inventat ca s\u0103 poat\u0103 fi suportat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Nunt\u0103 \u00een Oa\u0219<\/em><\/strong><\/p>\n
Nunt\u0103 \u00een Oa\u0219<\/em> propune un \u00a0studiu antropologic al transform\u0103rii lumii rurale din Oa\u0219ul considerat ca p\u0103str\u0103tor al tradi\u021biilor nealterate. Regizorul Cristian Ban semneaz\u0103 o comedie cu accente satirice ce pune \u00een pagin\u0103 o distribu\u021bie care exceleaz\u0103 \u00een roluri feminine de virtuozitate actoriceasc\u0103 – Roxana F\u00e2na\u021b\u0103 \u0219i Ioana Chereji sunt savuroase \u00een rolul s\u0103tencelor emancipate -, prin care lumea rural\u0103 e surprins\u0103 \u00een transformarea ei ireversibil\u0103 \u00een fa\u021ba valorilor mercantile.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Oglinda neagr\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n
Aflat \u00eentr-o etap\u0103 de \u00eenalt\u0103 rafinare profesional\u0103, actorul Ionu\u021b Caras ne las\u0103, \u00een Oglinda neagr\u0103<\/em>, s\u0103 \u00eentrez\u0103rim delicatele \u0219i profundele mecanisme de construc\u021bie a rolului, acolo unde, \u00een penumbre de laborator, omul \u0219i personajul \u00ee\u0219i negociaz\u0103 teritoriile, \u00ee\u0219i \u00eemprumut\u0103 contururile \u0219i \u00ee\u0219i pun la \u00eendoial\u0103, unul altuia, nivelurile de realitate. Imersiunea \u00een Pirandello pe care o exerseaz\u0103 Caras este nu doar un exerci\u021biu teatral, ci \u0219i existen\u021bial, menit a furniza noi orizonturi de reflec\u021bie asupra complicatelor rela\u021bii dintre individ \u0219i societate. \u00cen personaj, actorul se prive\u0219te pe sine, juc\u00e2ndu-\u0219i la dublu destinul scenic \u0219i ridic\u00e2nd la o nou\u0103 miz\u0103 actul interpretativ.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Oxig\u00e9n<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen lectura lui P\u00e1lffy Tibor, textul lui Ivan V\u00eer\u00eepaev \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie doar un simplu text pentru scen\u0103, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un partener de dialog ce intr\u0103 \u00een rela\u021bie cu personajele din distribu\u021bie. Aparent paradoxal\u0103, situa\u021bia aceasta este relevant\u0103 pentru chiar mizele mont\u0103rii de la Teatrul \u201eT\u00e1masi \u00c1ron\u201d, aceea de a urma metafora treplevian\u0103 a c\u0103ut\u0103rii de forme noi, adecvate timpului prezent. Rezult\u0103 o elaborat\u0103 compozi\u021bie sonor-vizual\u0103, cu \u00eenc\u00e2nt\u0103toare fluidit\u0103\u021bi de form\u0103, cu reliefuri surprinz\u0103toare, provoc\u00e2nd pulsa\u021bii onirice, dar \u0219i medita\u021bii fruste, frontale asupra realului. Atipic, straniu \u0219i dificil de definit, Oxig\u00e9n<\/em> ar putea fi un ecou venit din viitorul artei spectacolului.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Scorpia ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n
Scorpia ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103<\/strong>, \u00een rescrierea Mariei Manolescu Bor\u0219a \u0219i a regizoarei Leta Popescu, de la Teatrul Na\u021bional Cluj, reinterpreteaz\u0103 polemic textul shakespearian din perspectiv\u0103 feminist\u0103. Spectacolul deconstruie\u0219te raportul dintre personaje, pendul\u00e2nd \u00eentre afirmare \u0219i negare a cutumei patriarhale a raportului de putere feminin-masculin \u00een societate \u0219i \u00een cuplu. Consecvent\u0103 proiectului s\u0103u regizoral din ultimii ani, Leta Popescu asociaz\u0103 laboratorului de recuperare contemporan\u0103 a formelor teatrului popular, produc\u021bia unor texte dramatice alimentate din temele prezentului.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Seaside Stories<\/em><\/strong><\/p>\n
Radu Afrim \u00eentreprinde o vast\u0103 investiga\u021bie afectiv-teatral\u0103 asupra unor reliefuri fragile ale omenescului, cu marea, litoralul, vacan\u021ba asumate drept puncte de reper pentru o peisagistic\u0103 intim\u0103 a r\u0103t\u0103cirii\/ reg\u0103sirii de sine. La nivel dramaturgic, propunerea regizoral\u0103 a unui colaj de structuri poetic-narative, cu implicarea unor cunoscu\u021bi scriitori rom\u00e2ni, deschide pluri-perspectival tema, localiz\u00e2nd-o \u00een acela\u0219i timp \u00eentr-un spa\u021biu mental autohton, familiar \u0219i generator de nostalgie. Seaside Stories<\/em><\/strong> are \u0219i meritul de a ne revela o trup\u0103 divers\u0103 \u0219i puternic\u0103, cu sensibilit\u0103\u021bi creatoare veritabile, o echip\u0103 c\u0103reia colaborarea cu Radu Afrim promite s\u0103 \u00eei asigure o relansare pe termen lung.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Tinerii barbari<\/em><\/strong><\/p>\n
Tinerii barbari<\/em><\/strong> de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj,\u00a0 \u00een regia\u00a0 t\u00e2n\u0103rului regizor maghiar Attila Vindy\u00e1nszky Jr., propune un r\u0103spuns intens \u0219i tran\u0219ant la na\u021bionalism ca ideologie de stat. Spectacolul e o r\u0103fuial\u0103 polemic\u0103 cu ideologizarea culturii maghiare \u00een regimuri autoritare. Biografia fragmentar restituit\u0103 a prieteniei Bart\u00f3k B\u00e9la – Kod\u00e1ly Zolt\u00e1n din cursul campaniilor de culegere a folclorului dezmembreaz\u0103 conceptul identit\u0103\u021bii culturale na\u021bionale. Caracterul iconoclast al personajului Bart\u00f3k B\u00e9la, alian\u021b\u0103 \u00eentre debilitate fizic\u0103 \u0219i efervescen\u021b\u0103 vecin\u0103 cu sacrificiul de sine, relev\u0103 falia dintre confiscarea na\u021bionalist\u0103 g\u0103unoas\u0103 a muzicii\/ culturii \u0219i puritatea ei vital\u0103.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
TSCHICK. De ce am furat ma\u0219ina<\/em><\/strong><\/p>\n
Spectacolul are prospe\u021bimea adolescen\u021bei \u0219i savoarea descoperirii lumii. T\u00e2n\u0103ra regizoare Irisz Kovacs ne invit\u0103 s\u0103 privim prin ochii celor dou\u0103 personaje aventura lor ini\u021biatic\u0103 \u00een lumea adul\u021bilor. Inspirate din estetica benzilor desenate, familiar\u0103 tinerilor, scenografia se rezum\u0103 la sugestie iar jocul actoricesc las\u0103 spa\u021biu imagina\u021biei spectatorului pe care \u00eel iau partener \u00een c\u0103l\u0103toria spre o Valahie imaginar\u0103, niciodat\u0103 atins\u0103. Tschick… <\/em>e un spectacol despre prietenie \u0219i\u00a0 maturizare, dar mai ales despre valoarea \u0219i limitele libert\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Visul<\/em><\/strong><\/p>\n
Imaginat sub forma unui musical<\/em>, Visul<\/em> devine un fel de laborator de disec\u021bie a rela\u021biilor dintre profesori\/profesoare \u0219i studen\u021bi\/studente, expun\u00e2nd critic, cu ironie \u0219i pregnan\u021b\u0103 \u00een analiz\u0103, situa\u021bii dramatice. Pe muchia fin\u0103 dintre internalizarea, normalizarea \u0219i identificarea precis\u0103 a abuzului, Visul<\/em> ad\u00e2nce\u0219te raporturile de putere din mediul universitar \u0219i devine astfel un spectacol-reflec\u021bie asupra felului \u00een care spa\u021biile de \u00eenv\u0103\u021bare pot produce traume.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Dac\u0103 echipele de crea\u021bie \u00ee\u0219i doresc, spectacolele vor fi urmate de discu\u021bii cu publicul.<\/strong><\/p>\n
\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
SPECTACOLE INVITATE DIN STR\u0102IN\u0102TATE<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
CATARINA AND THE BEAUTY OF KILLING FASCISTS<\/strong><\/p>\n
Text \u0219i regie: Tiago Rodrigues, cu colaborarea artistic\u0103 a\u00a0Magdei Bizarro<\/p>\n
Scenografie: F. Ribeiro, Lumini:<\/strong>\u00a0Nuno Meira; Costume:\u00a0Jos\u00e9 Ant\u00f3nio Tenente; Sound design, muzic\u0103 original\u0103:\u00a0<\/strong>Pedro Costa; Maestru de cor, aranjamente vocale:\u00a0Jo\u00e3o Henriques, Coregrafia:\u00a0Sofia Dias, V\u00edtor Roriz<\/p>\n
Produc\u021bie:\u00a0Teatrul Na\u021bional D. Maria II (Lisbona), Portugalia<\/strong><\/p>\n
Co-produc\u0103tori:\u00a0Wiener Festwochen, Emilia Romagna Teatro Fondazione (Modena), Th\u00e9\u00e2tre de la Cit\u00e9 \u2013 CDN Toulouse Occitanie & Th\u00e9\u00e2tre Garonne Sc\u00e8ne europ\u00e9enne Toulouse,\u00a0\u00a0Festival d\u2019Automne \u00e0 Paris & Th\u00e9\u00e2tre des Bouffes du Nord, Teatro di Roma \u2013 Teatro Nazionale,\u00a0\u00a0Com\u00e9die de Caen, Th\u00e9\u00e2tre de Li\u00e8ge, Maison de la Culture d\u2019Amiens, BIT Teatergarasjen (Bergen), Le Trident \u2013 Sc\u00e8ne nationale de Cherbourg-en-Cotentin, Teatre Lliure (Barcelona), Centro Cultural Vila Flor (Guimar\u00e3es), O Espa\u00e7o do Tempo (Montemor-o-Novo).<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
OH, MY SWEET LAND, SYRIA <\/strong><\/p>\n
Concept: Corinne Jaber<\/p>\n
Produc\u021bie: Young Vic theatre, Th\u00e9\u00e2tre de Vidy<\/em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
PIECES OF A WOMAN<\/strong><\/p>\n
Textul \u0219i dramaturgia: Kata W\u00e9ber<\/p>\n
Regia: Korn\u00e9l Mundrucz\u00f3, cu colaborarea artistic\u0103 a Som\u0103i Boronkay<\/p>\n
Decor \u0219i costume: Monika Pormale<\/p>\n
Muzica: Asher Goldschmidt<\/p>\n
Lumini: Paulina G\u00f3ral<\/p>\n
Produc\u021bie: TR Warszawa, Polonia<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
TRUTH\u2019S A DOG MUST TO KENNEL<\/strong><\/p>\n
Text, regie, interpretare: Tim Crouch, cu colaborarea artistic\u0103 a lui Brian Ferguson \u0219i a \u00a0Adurei Onashile<\/p>\n
Muzica: Pippa Murphy<\/p>\n
Lumini: Laura Hawkins<\/p>\n
Produc\u021bie: The Royal Lyceum theatre, Edinburgh, Marea Britanie<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
FNT EDUCA\u021aIONAL<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Ini\u021biat \u00een 2022, modulul FNT EDUCA\u021aIONAL<\/strong> continu\u0103 \u0219i anul acesta. Va fi axat pe dou\u0103 componente: ateliere de teatru<\/strong> dedicate \u0219colilor \u0219i liceelor bucure\u0219tene \u00een care \u00eenva\u021b\u0103 copii \u0219i adolescen\u021bi cu diferite tipuri de deficien\u021be (Liceul Tehnologic Special \u201eRegina Elisabeta\u201d din Bucure\u0219ti \u2013 institu\u021bie de educa\u021bie pentru elevii cu deficien\u021ba de vedere; \u0218coala Profesional\u0103 Special\u0103 pentru Deficien\u021bi de Auz<\/em> \u201eSf\u00e2nta Maria”) \u0219i spectacole de teatru<\/strong>. Spectacolele se vor juca \u00een \u0219coli \u0219i licee din Bucure\u0219ti \u0219i se adreseaz\u0103 copiilor \u0219i adolescen\u021bilor\/adolescentelor cu v\u00e2rste \u00eentre 6 \u0219i 18 ani.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
M\u00e2ine nu ne mai sperie (a\u0219a tare), <\/strong>+ 15 ani<\/strong><\/p>\n
De & cu: Ada Cioc\u00e2rlan, D\u0103ri T\u0103m\u0103sl\u0103caru, Denisa Mois\u0103, Elena Bogdan, Eli Deliu, Iulian Stoian, Paul Timofte<\/p>\n
Spectacol realizat printr-o serie de reziden\u021be \u00een cadrul programului cultural \u201eCEVA peren. Interven\u021bie cultural\u0103 continu\u0103 \u00een mic urban\u201d.<\/p>\n
Regie: Petro Ionescu<\/p>\n
Dramaturgie: \u0218tefan Mako<\/p>\n
Scenografie: Flavia Stroe<\/p>\n
Coregrafie: Filip Stoica<\/p>\n
Muzic\u0103: Oana Maria Zaharia & \u0218tefan Botezatu (forma\u021bia POETRIP)<\/p>\n
Consultant artistic: Irina Slate<\/p>\n
Produc\u021bie: Platforma cultural\u0103 Frilens\u0103r<\/strong><\/p>\n
Organizator: Centrul educa\u021bional de arte performative CEVA, T\u00e2rgu Neam\u021b<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Muzican\u021bii din Bremen<\/strong>, dup\u0103 Fra\u021bii Grimm, + 6 ani<\/strong><\/p>\n
Regia \u0219i adaptarea: Adam Boboc.<\/p>\n
Scenografia \u0219i sculptura: Ana Catrin\u021ba\u0219u<\/p>\n
Muzica: Adam Boboc, Florin Andrea.<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u201ePrichindel\u201d Alba Iulia<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
N-am v\u0103zut nimic<\/strong>, de Andreea T\u0103nase, + 15 ani<\/strong><\/p>\n
Regia: Mara Oprea.<\/p>\n
Scenografia: Gabi Albu<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Arte dell’Anima, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
O lume de la zero<\/strong><\/em>, un spectacol de Beatrice Iordan, <\/em>+ 6 ani<\/strong><\/em><\/p>\n
Regia \u0219i decorul: Beatrice Iordan.<\/p>\n
Costumele: Viaceslav Vutcariov<\/p>\n
Compozi\u021bia muzical\u0103: Florin Iordan.<\/p>\n
Produc\u021bie: \u201eTeatrul Ion Creang\u0103\u201d, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Pove\u0219tile Rom\u00e2niei<\/strong><\/em> \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, <\/strong><\/em>+ 12 ani<\/strong><\/em><\/p>\n
Text: Ema Stere<\/p>\n
Regia: Attila Vizauer<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul \u021a\u0103nd\u0103ric\u0103, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Profil: +\/- om mare (Cea mai frumoas\u0103 parte a vie\u021bii tale, gen’)<\/strong>, de Ioana Toloarg\u0103,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 + 15 ani<\/strong><\/p>\n
Regia: Luana Hagiu<\/p>\n
Spectacol realizat de \u00een cadrul proiectului #oradedirigentie<\/strong><\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul Excelsior, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Punctul Nemo, <\/strong><\/em>+ 15 ani<\/strong><\/p>\n
Un spectacol de: Alexandra Caras, Selma Drago\u0219, Catinca Dr\u0103g\u0103nescu, Oana Hodade, Mihai P\u0103curar, Adonis Tan\u021ba<\/p>\n
Dramaturgia: Selma Drago\u0219 \u0219i Catinca Dr\u0103g\u0103nescu<\/p>\n
Concept \u0219i direc\u021bie de scen\u0103: Catinca Dr\u0103g\u0103nescu<\/p>\n
Spa\u021biu \u0219i video: Mihai P\u0103curar<\/p>\n
Muzic\u0103 \u0219i sound design: Oana Hodade<\/p>\n
Co-produc\u0103tori: Reactor de crea\u021bie \u0219i experiment (Cluj), Centrul Cultural Clujean (Cluj), Pogon (Zagreb), L\u2019arboreto – Teatro Dimora (Mondaino)<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Stai jos sau cazi<\/strong>, de Bogdan Munteanu, + 12 ani<\/strong><\/p>\n
Regia: Cristi Avram<\/p>\n
Produc\u021bie: Teatrul pentru copii \u0219i tineret \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, Ia\u0219i<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Vulnerabil<\/strong>, de Alice Monica Marinescu \u0219i Vera Ion, + 15 ani<\/strong><\/p>\n
Scenografie: Irina G\u00e2diu\u021b\u0103<\/p>\n
Sunet: Teodora Retegan<\/p>\n
Produc\u021bie: Asocia\u021bia OV05, Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Spectacole-lectur\u0103 pe texte din dramaturgia european\u0103 \u0219i local\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Spectacolele-lectur\u0103 prilejuiesc \u00eent\u00e2lnirea cu piese de teatru care vor fi citite pentru prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i care abordeaz\u0103 teme \u0219i subiecte centrate pe realit\u0103\u021bi acute.<\/p>\n
Dac\u0103 anul trecut spectacolele-lectur\u0103 au fost regizate de Bobi Pricop, anul acesta textele alese vor fi regizate de regizori \u0219i regizoare la \u00eenceput de drum: Anda Dr\u0103gan, Tania Dr\u0103ghici, Mihai Gligan, Luiza Mihailescu, Larisa Popa, Monica Stoica.<\/p>\n
Fiecare spectacol-lectur\u0103 va fi urmat de \u00eent\u00e2lniri cu publicul, la care particip\u0103 echipa de crea\u021bie \u0219i un expert \u00een tema pe care spectacolul o abordeaz\u0103.<\/p>\n
\u00cen cadrul acestui modul, este organizat un concurs dedicat promov\u0103rii piesei rom\u00e2ne\u0219ti. Cei care vor fi selecta\u021bi (deadline texte: 10 august) vor avea posibilitatea s\u0103 lucreze, timp de o lun\u0103, cu dramaturgi consacra\u021bi \u2013 Bogdan Georgescu, Petro Ionescu, Elise Wilk \u2013 pentru a-\u0219i putea dezvolta textele. Astfel, FNT devine o platform\u0103 de vizibilitate pentru textul nou de teatru.<\/p>\n
Modulul de spectacole-lectur\u0103 \u00een FNT este coordonat de regizorul Bobi Pricop.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
Capsule-laborator \u00een Facult\u0103\u021bile de Teatru din Rom\u00e2nia<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Spa\u021bii prin excelen\u021b\u0103 ale laboratorului \u0219i cercet\u0103rii, ale test\u0103rii unor formule de lucru pu\u021bin explorate, ale dezvolt\u0103rii unei sensibilit\u0103\u021bi specifice experimentului, Facult\u0103\u021bile de Teatru din \u021bar\u0103 vor prilejui \u00eent\u00e2lnirea dintre arti\u0219ti consacra\u021bi, absolven\u021bi \u0219i studen\u021bi. Timp de dou\u0103 zile, o autoritate \u00een domeniul artelor spectacolului din Rom\u00e2nia \u0219i un absolvent din facultatea respectiv\u0103 vor conduce un laborator de lucru aplicat, cu o metodologie proprie, dedicat studen\u021bilor. Capsulele-laborator devin astfel mini-centre de cercetare \u0219i explorare, oferind studen\u021bilor \u0219i studentelor posibilitatea de a aborda noi modele de pedagogie performativ\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Dezbaterile FNT<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Ca \u00een fiecare an, Festivalul Na\u021bional de Teatru g\u0103zduie\u0219te o serie de dezbateri pe teme de maxim interes \u00een domeniul artelor performative din Rom\u00e2nia. Dezbaterile propun un cadru de analiz\u0103 \u0219i reflec\u021bie asupra unor subiecte importante pentru speciali\u0219ti \u00een domeniu \u0219i pentru publicul interesat de teatru. Printre temele de dezbatere care vor fi abordate men\u021bion\u0103m: etica muncii \u00een institu\u021biile de spectacol; redefiniri ale dramaturgiei \u0219i reconfigur\u0103ri ale pozi\u021biei dramaturgului\/dramaturgei \u00een teatrul prezentului; ce \u0219i cum document\u0103m \u00een teatru.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n
Focus CNDB<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la apari\u021bia sa, Centrul Na\u021bional al Dansului a reprezentat o insitu\u021bie care a urm\u0103rit s\u0103-\u0219i dezvolte sistematic programe de cercetare \u0219i educa\u021bie performativ\u0103, elabor\u00e2nd o strategie artistic\u0103 axat\u0103 nu doar pe produc\u021bie, ci \u0219i pe fragilitatea laboratorului \u0219i experimentului. \u00cen cadrul FNT vor fi prezentate diverse proiecte de cercetare structurate de CNDB.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Focus Spa\u021bii ale cercet\u0103rii \u0219i laboratorului performativ:<\/em><\/strong> Teatrelli, Areal spa\u021biu pentru dezvoltare coregrafic\u0103, Linotip \u2013 Centru Independent Coregrafic, SAC (Malmaison), ArtHub.<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Dezvoltarea viziunii unor spa\u021bii dedicate laboratorului \u0219i cercet\u0103rii artistice, spa\u021bii care testeaz\u0103 formule noi de crea\u021bie \u0219i de produc\u021bie, impulsioneaz\u0103 mediul artistic \u0219i diversific\u0103 formele de expresie. FNT 2023 propune o discu\u021bie cu cei \u0219i cele care curatoriaz\u0103 aceste spa\u021bii, axat\u0103 pe \u00eentrebarea: care sunt mizele cercet\u0103rii \u0219i laboratorului artistic \u00eentr-un context dominat de imperativele produc\u021biei?<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Maratonul c\u0103r\u021bii de teatru<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
La edi\u021bia din 2022, echipa curatorial\u0103 FNT a propus un format nou pentru lans\u0103rile c\u0103r\u021bilor de teatru, format care va fi continuat \u0219i \u00een 2023. Timp de mai multe zile, volumele vor fi lansate la Libr\u0103riile C\u0103rture\u0219ti, fiecare lansare beneficiind de un interval de 30 de minute.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Expozi\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n
FNT 2023 va g\u0103zdui o serie de expozi\u021bii dedicate unor personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat \u0219i marcheaz\u0103 artele performative din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
FITS la FNT<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n
Festivalul Na\u021bional de Teatru propune un focus asupra Festivalului Interna\u021bional de Teatru Sibiu, ajuns anul acesta la edi\u021bia cu num\u0103rul 30. \u00cen acest sens, prezen\u021ba \u00een FNT a spectacolului Jocuri, vorbe, greieri…<\/em>, \u00een regia lui Silviu Purc\u0103rete, produs de Teatrul Na\u021bional \u201eRadu Stanca\u201d Sibiu, va puncta simbolic recunoa\u0219terea rolului major pe care FITS l-a avut \u0219i \u00eel are \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Sper\u0103m ca astfel de formule de comunicare inter-festivalier\u0103 s\u0103 devin\u0103, treptat, o tradi\u021bie \u00een FNT.<\/p>\n<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Argumentul curatorilor FNT. Echipa curatorial\u0103 a FNT 2023 (Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu \u0219i C\u0103lin Ciobotari), \u00een urma vizion\u0103rii a peste 150 de spectacole cu premier\u0103 \u00een anul teatral 2022-2023, \u00een teatre de stat \u0219i teatre independente, a optat pentru o serie de produc\u021bii pe care le-a considerat relevante pentru tema din acest an: FNT, laboratoarele sensibilului.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":64049,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[17,6],"tags":[11259,11260,11261,11262,11263,11264],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/64076"}],"collection":[{"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=64076"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/64076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64142,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/64076\/revisions\/64142"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/media\/64049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=64076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=64076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fnt.ro\/2023\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=64076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}

fnt.ro<\/a><\/h6><\/div><\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\n<\/div>