Ce relevan\u021b\u0103 acorzi cercet\u0103rii \u00een procesul de lucru la un spectacol?\u00a0<\/b><\/p>\n

Cercetarea face parte din etapa anterioar\u0103 repeti\u021biilor \u0219i se continu\u0103, la lucru, cu arti\u0219tii colaboratori (scenografi, coregrafi, sound designeri etc.). Totu\u0219i, actorii din proiectele mele constituie elementul principal al investiga\u021biei propuse. Sunt extrem de interesat de auto-fic\u021biune, de biografic, de corpuri \u0219i de interesele artistice ale performerilor.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cum \u00ee\u021bi organizezi etapele de cercetare?\u00a0<\/b><\/p>\n

\u00cen prim\u0103 faz\u0103, ascult muzic\u0103 din zona estetic\u0103 pe care o intuiesc \u00een viitorul spectacol. Apoi, fac o ampl\u0103 documentare vizual\u0103, \u00een jurul primului g\u00e2nd legat de spa\u021biul \u00een care va avea loc ac\u021biunea. M\u0103 imersez \u00een universul autorului dramatic\/ autoarei dramatice \u0219i comunic cu el\/ea dac\u0103 este un autor\/o autoare contemporan\/\u0103. Citesc tot ce se g\u0103se\u0219te \u00een jurul temelor atinse de viitorul spectacol, dar \u0219i despre interesele estetice \u0219i de via\u021b\u0103 ale autorului. \u00cencerc s\u0103 am \u00een minte foarte precis nevoile produc\u0103torului, ale ora\u0219ului \u00een care lucrez, ale mele ca artist \u00een acea etap\u0103 de crea\u021bie etc. Nu obi\u0219nuiesc s\u0103 fac ceea ce se cheam\u0103 \u201ecaiet de regie\u201d, ci o serie de noti\u021be \u201eactive\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Po\u021bi detalia felul \u00een care ai lucrat la spectacolul selectat \u00een FNT?\u00a0<\/b><\/p>\n

La Academie<\/span><\/i>, de Alexandra Felseghi, este, \u00een primul r\u00e2nd, un demers personal, prin care m\u0103 reconectez la satul rom\u00e2nesc c\u0103ruia \u00eei apar\u021bin. Totodat\u0103, e o prim\u0103 ocazie de a m\u0103 \u00eent\u00e2lni cu publicul larg, de sal\u0103 mare, al Teatrului Mihai Eminescu Boto\u0219ani. <\/span>La Academie <\/span><\/i>constituie \u0219i prima mea colaborare cu Alexandra Felseghi. \u00centre timp am trecut \u0219i de o a doua premier\u0103 \u00eempreun\u0103, cea cu spectacolul <\/span>zei\u021be de categoria B. <\/span><\/i>Am avut foarte multe discu\u021bii preliminare legate de temele atinse de viitorul text (depopularea satelor, umorul de limbaj, <\/span>Low Art<\/span><\/i> versus <\/span>High Art<\/span><\/i> etc.), am luat decizii structurale \u00eempreun\u0103, am discutat despre viitoarea distribu\u021bie. Apoi, dup\u0103 primul draft \u0219i un inerent <\/span>feedback<\/span><\/i>, am f\u0103cut o lectur\u0103 cu actorii de la Boto\u0219ani. Totul a fost extrem de etapizat, lucru care pe mine m\u0103 lini\u0219te\u0219te. Structura, ordinea, disciplina, rigoarea – toate sunt aspecte dup\u0103 care m\u0103 ghidez<\/span> ca artist. Apoi, la lucru, m-am l\u0103sat influen\u021bat<\/span> enorm<\/span> de graiul moldovenesc al actorilor, care au venit cu foarte multe nuan\u021be \u0219i propuneri.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 spectacole \/ demersuri performative pe care le-ai creat (la care ai contribuit) care se apropie mai mult – ca form\u0103, ca tip de lucru, ca abordare – de zona laboratorului artistic? Care sunt particularit\u0103\u021bile lor?<\/strong><\/p>\n

La <\/span>Medea`s Boys<\/span><\/i>, procesul a fost unul de tip devised, la <\/span>Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois<\/span><\/i> textul s-a dezvoltat <\/span>\u0219i<\/span><\/i> \u00een timpul repeti\u021biilor, la <\/span>Eroine<\/span><\/i> formula scenic\u0103 s-a articulat pe genul epistolar (eu produc\u00e2nd \u0219i traducerea), iar la <\/span>zei\u021be de categoria B <\/span><\/i>materialul autobiografic se \u00eemplete\u0219te cu fic\u021biunea. De cele mai multe ori, am mizat fie pe rescrieri\/reinterpret\u0103ri din zona tragediei antice, fie pe texte extrem contemporane ale unor autori\/autoare ca: Alexandra Badea, Rodrigo Garcia, Elise Wilk, Ionu\u021b Sociu, Cosmin St\u0103nil\u0103 sau Saviana St\u0103nescu. A\u0219adar, cred c\u0103, prin majoritatea spectacolelor pe care le-am f\u0103cut, am abordat forme atipice, zone pe care le cuno\u0219team mai pu\u021bin, dar asupra c\u0103rora m-am aplecat cu un maximum de interes. Arta mea se produce \u00een repeti\u021bii, dar c\u0103ut\u0103rile dezvoltate \u00eentr-un proiect pot na\u0219te revela\u021bii legate de via\u021b\u0103 \u0219i un parcurs artistic mai amplu.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Crezi c\u0103 \u00een actualele contexte de produc\u021bie, sistemul de lucru de tip laborator – care presupune o alt\u0103 dinamic\u0103 \u0219i un alt timp – devine mult mai complicat de gestionat?<\/b><\/p>\n

Evident. Produc\u0103torii se g\u00e2ndesc, majoritar, la rezultat, iar timpii de repeti\u021bie sunt tot mai sc\u0103zu\u021bi. Ba chiar m-am surprins pe mine c\u0103 sunt capabil s\u0103 renun\u021b prea cu u\u0219urin\u021b\u0103 la zile \u00een plus de repeti\u021bie sau bani de produc\u021bie, dintr-un soi de dorin\u021b\u0103 de a face proiectul, de a nu-l faulta. Cuvinte ca experiment, laborator, devised, nu sunt chiar bl\u00e2nde \u00een urechile managerilor, a\u0219a c\u0103 le evit la un<\/span> pitch <\/span><\/i>de proiect, chiar dac\u0103 apoi fac ca mine. Am devenit un maestru al disimul\u0103rii. Experimentul e de cele mai multe ori ascuns \u00een ceva lini\u0219titor afi\u0219at \u00een fa\u021ba produc\u0103torului. \u00cen fond, orice spectacol e un cal troian. Dar f\u0103r\u0103 un curaj nebun, cum altfel s\u0103 nu facem doar lucruri cumin\u021bi, c\u00e2nd sistemul subven\u021bionat te invit\u0103 la cumin\u021benie. Din fericire, teatrul nu poate avea dec\u00e2t gloria momentului, \u0219ansa clipei. Noi,<\/span> arti\u0219tii de teatru, fugim dup\u0103 efemer, \u00een speran\u021ba unor clipe de gra\u021bie oferite spectatorului.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t de deschis \u021bi se pare peisajul teatral local pentru demersuri de cercetare, experiment, laborator? Po\u021bi indica exemple concrete care, de-a lungul timpului, \u021bi-au atras aten\u021bia?<\/b><\/p>\n

Nu foarte. Recent, un manager e teatru mi-a spus: \u201ecum vei atrage o sal\u0103 de peste 900 de locuri cu un text contemporan (care-\u021bi apar\u021bine)?\u201d, de parc\u0103 textele clasice sunt garantul umplerii s\u0103lii! A\u0219a o fi, dar eu nu urm\u0103resc un teatru cuminte, care se mul\u021bume\u0219te cu spectatori accidentali, pe care s\u0103 nu-i tulbure cu nimic demersul scenic. Chiar \u0219i c\u00e2nd aleg un text clasic, \u00eel citesc printr-o lup\u0103 a modernit\u0103\u021bii, dar \u0219i a nevoilor mele creative. Observ c\u0103 Teatrul Tineretului Piatra Neam\u021b \u0219i-a propus un parcurs atipic, Teatrul German din Timi\u0219oara e ancorat \u00een realitate, ambele cu riscul (din punctul meu de vedere) al unei hiper ni\u0219\u0103ri. Centrul de Teatru Educa\u021bional Replika, prin demersul s\u0103u educa\u021bional, Reactor de crea\u021bie \u0219i experiment din Cluj, prin \u00eentregul s\u0103u palmares, ba chiar Apollo111 (cu <\/span>vibe<\/span><\/i>-ul s\u0103u <\/span>posh<\/span><\/i>), toate acestea sunt teatre independente deja foarte bine pozi\u021bionate \u00een peisajul nostru artistic, chiar cu perspective de interna\u021bionalizare. Totul \u00eencepe la produc\u0103tori.\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>