class="">Dance me!

Dance me!

18 octombrie | 18:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”

19 octombrie | 18:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”

Spectacol cu publicul pe scenă

Dance Me! este un maraton de dans, o competiție între două generații. Scena este o arenă în care She She Pop și invitați ai lor joacă rolurile bătrânilor, care se confruntă cu un grup de performeri tineri.

Bilete pe 18 octombrie
Bilete pe 19 octombrie

[same_day_events_link]

Concept/ idee: She She Pop.

Distribuția:

Distribuția în FNT: Ilia Papatheodorou, Lisa Lucassen, Santiago Blaum, Dan Belasco Rogers, Claudia Splitt, Şimal Şahin, Niki Stäudte, Zelal Yeşilyurt, Béla Weimar-Dittmar, Dream Nwattu

Consilieri artistici: Laia Ribera Cañénguez, Rodrigo Zorzanelli Cavalcant

Decorul: Jan Brokof

Costumele: Lea Søvsø

Asistent costume: Marie Göhler și Gabi Bartels

Lumini: Michael Lentner

Consilier coregrafie: Jill Emerson

Sunet: Marius Bratoveanu

Director tehnic: Sven Nichterlein,

PR, comunicare: ehrliche arbeit – freies Kulturbüro

Producător: She She Pop în coproducție with HAU Hebbel am Ufer Berlin, Kampnagel Hamburg, Künstler*innenhaus Mousonturm, FFT Düsseldorf, HELLERAU – Europäisches Zentrum der Künste, cu finanțare de la Fundația Culturală Federală Germană și de la Municpalitatea Berlin – Departmentul pentru Cultură și Europa.

Durata: 1h 40 min (fără pauză)

Vârsta recomandată: 14+

Spectacol cu publicul pe scenă

Spectacol din străinătate

Spectacol în limba engleză cu traducere la cască în limba română

Prăpastia dintre generații, incapacitatea de a se înțelege unii pe alții sunt aduse în scenă și celebrate într-un dans ritualic. Echipele evoluează pe rând. Unii dansează, alții iau microfoanele și cântă. Generațiile își determină dansurile reciproc, se epuizează una pe cealaltă, rostesc lungi serii de insulte, plângeri și justificări unii la adresa celorlalți. Va fi un show despre admirație? Despre gratitudine? — Nu știm.
Și, oricum, ce este o generație? Chiar există așa ceva? Și, dacă da, ce avem a ne spune unii altora? Uite, ascultă: asta am înțeles noi, în asta rezidă înțelepciunea noastră, asta e preocuparea noastră, dorința noastră, ăsta e plictisul nostru, asta ne e pata oarbă. Pasul ăsta de dans, alinierea asta, versul ăsta din cântec asta ne spun: „Ridică-te, stai în picioare/ lasă-mă să ascult vocea corpului tău/ Nu te opri până nu ai primit ce ai vrut/ Dansează-mă până la finalul iubirii…!”

Foto: Benjamin Krieg