de Mihai Mălaimare
Editura Rao, 2024
Data lansării: duminică 27 octombrie, ora: 13.30
Participă: Ștefan Paraschiv și Mihai Mălaimare
Când eram student, s-au petrecut cu mine două lucruri care aveau să anunțe, parcă, drumul destinului meu teatral.
„Primul a fost în anul I, când profesorul nostru, regizorul Moni Ghelerter ne-a dus pe șantierul Teatrului Național și acolo, ca într-un vis colosal, am avut șansa de a putea construi cu mâinile mele un metru pătrat din zidul instituției la care aveam să fiu repartizat peste patru ani.
Al doilea, s-a petrecut la spectacolul Kir Zuliaridi, din piesa cu același nume de Vasile Alecsandri, ultimul din cariera mea de student. Personajul meu, Kir Zuliaridi, alerga pe scenă, și, într-un moment de furie necontrolată, sufocându-se din cauza spațiului mult prea mic pentru forțele sale, începea să sară pe zidurile arlechinilor, ca și cum ar fi vrut să-i distrugă și să poată astfel ieși la lumină.
Am slujit Teatrul Național mai bine de un sfert de secol, așa cum simțeam că trebuie să o fac atunci când îi contruiam acea părticică, a mea, de zid, dar am descoperit imensa bucurie a vieții mele de artist, atunci când, spărgând zidurile propriilor mele căutări, am ieșit la lumină și m-am îndrăgostit mortal de teatrul de stradă!”
Mihai Mălaimare
„Eu, fiind actor, am construit Moștenirea pentru actori! Am pus în cuprinsul ei, ceea ce am primit, ceea ce m-au învățat, ceea ce am învățat eu însumi, ceea ce am descoperit pe drumul formidabil pe care am avut șansa să merg de-a lungul întregii mele cariere. Toate acestea le-am așezat într-un cufăr care se cheamă Moștenirea, i-am pus lacăt sofisticat și, pentru că nimeni nu mi-a cerut cheia până acum, am aruncat-o departe, în colbul care însoțește drumul și care a acoperit-o deîndată, păstrând-o, cine știe, pentru cineva care se va naște cu gândul că trebuie neapărat să deschidă cufărul și cu hotărârea nestrămutată că este cel chemat să găsească cheia.”
Moștenirea mea este un Testament!
Mihai Malaimare