class="">Argumentul, structura și componentele Festivalului Național de Teatru, a 35-a ediție. „FNT 2025. TE PRIVEȘTE!”

Argumentul, structura și componentele Festivalului Național de Teatru, a 35-a ediție. „FNT 2025. TE PRIVEȘTE!”

Cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Teatru, produs de UNITER – Uniunea Teatrală din România va avea loc la București între 17 și 26 octombrie 2025.

FNT este un proiect cultural strategic finanțat de Ministerul Culturii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Societatea Română de Televiziune. Parteneri: Institutul Cultural Român, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, ITI – Centrul Român al Institutului Internaţional de Teatru. Partener media tradițional: Radio România.

Echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru, formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), prezintă argumentul, structura și componentele actualei ediții. Pentru prima dată, FNT are în compoziție un artist asociat: regizorul Radu Afrim.

Procesul de selecție a inclus vizionarea și analiza a peste 200 de spectacole care au avut premiera în stagiunea teatrală 2024-2025, văzute atât live, în urma deplasărilor în țară, cât și în format digital.

În ultimii ani, Festivalul Național de Teatru a pus accentul pe o structură modulară și pe o desfășurare la orizontală între aceste paliere interconectate. Prezența regizorului Radu Afrim ca artist asociat completează, astfel, inițiativa continuă de integrare a fluxului constant de noi direcții în acest concept tocmai pentru a completa și extinde în mod creativ  structura modulară. Fără a lua parte la selecția spectacolelor, artistul asociat are libertatea de a imagina și construi la rândul său un modul care să se plieze pe intențiile și sensibilitățile sale artistice.

Ediția a 35-a Festivalului Național de Teatru (17-26 octombrie 2025) are ca temă un îndemn: FNT 2025. Te privește! Continuăm, așadar, deplasarea de accent de pe ideea de prezentare a unei selecții pe cea de curatoriat, deja pusă în practică în anii precedenți. Astfel, spectacolele ce vor putea fi vizionate anul acesta la FNT nu alcătuiesc doar o panoramă generală a stagiunii 2024-2025, ci reprezintă, mai degrabă, opțiuni asumate în virtutea unui dialog constant al echipei curatoriale, ce a presupus criterii profesionale, estetice, meta-teatrale, subsumate unui proces de lucru incluziv și relevant pentru realitatea fenomenului teatral actual.

Te privește! este deopotrivă un îndemn la solidaritate și responsabilizare civică într-un într-un moment de cotitură (punct nevralgic pentru întreaga societate), cât și confirmarea fluxului estetico-dialogal dintre artist și spectator. Tema salută inițiativa artistică organică de a explora scena ca platformă de adresare a unor problematici actuale și ardente, dar și, în aceeași măsură, mizează pe coerența și consistența estetică și pe atitudinile auto-reflexive care însoțesc procesul de creație. Mai mult, își propune să aducă recunoaștere prezenței active și rolului pe care publicul îl joacă în ecosistemul teatral.

Te privește! are o paletă largă de semnificații în acest context și cuprinde multiple valențe: reflexivitatea unei priviri ce oglindește realitatea prin actul artistic, responsabilizarea și asumarea conștientă, privirea ca liant activ între scenă și public, raportul interdependent trecut-prezent-viitor, cu accent pe binomul tradiție-inovație.

Privirea obiectivă, ce are ca punct focal valoarea artistică, devine astfel dinamică și asumată. Ediția cu numărul 35 a Festivalului Național de Teatru ia forma unei prisme ce filtrează metaforic lumina scenei în fascicule de sensuri și interogații pertinente. Cine alege? Cum schimbăm? Ce rămâne? Lumile (im)posibile vizitate prin întâlnirea cu spectacolele din selecție au în comun o perspectivă temporală unitară: un prezent continuu ce face apel la revizitări și recontextualizări contemporane ale unor evenimente istorice, personaje-simbol, piese-cult, teme recurente, autori canonici. Privite din perspectiva social-culturală a unui timp al schimbărilor în crescendo exponențial, utopiile devin distopii sub ochii noștri, iar soclurile statuilor se fărâmițează ireverențios, dar, poate, necesar.

Această privire ochi în ochi, curajoasă, înaintează un gest de solidaritate în jurul culturii aflate sub asediul nepăsării și neputințelor. Suntem aici de mult, pentru a rămâne; nu doar să spunem povești post-factum, ci și pentru a construi premisele unei realități de care fiecare dintre noi e responsabil chiar acum. Așadar, ne privește pe toți și pe fiecare în parte.

Dincolo de opțiunea pentru spectacole, ne-a preocupat cristalizarea unui concept curatorial extins, care să armonizeze întreaga structură a festivalului. Acesta include:

  • continuarea modulului FNT educațional, curatoriat de dramaturga Mihaela Michailov;
  • inițierea unui modul dedicat artistului asociat Radu Afrim;
  • o serie de alte evenimente: spectacole lectură, dezbateri, colocvii, instalații, expoziții, lansări de carte, spectacole de teatru radiofonic etc.

În cazul producțiilor și instituțiilor care presupun contribuția artistică, consultativă sau administrativă a unuia dintre curatori, procesul de evaluare și selecție este asumat de părțile neimplicate ale echipei curatoriale.

  

 

SELECȚIA SPECTACOLELOR DIN CADRUL FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU (FNT)

17 – 26 octombrie 2025

   

Aer, după Charlotte Jones, cu texte documentare de Roxana Piticari și Liliana Oprea, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, coregrafia Mihai Mihalcea, colaj video Irina Caraulă (Alaska), lighting designul Vlad Lăzărescu, sound designul Andrei Raicu, Teatrul Metropolis București 

Alaska de Elise Wilk, traducerea Mária Albert, regia Aba Sebestyén, scenografia Beáta Sós, costumele Judit Dobre-Kóthay, coregrafia Tünde Baczó, muzica Tibor Cári, co-producție Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” și Yorick Studio 

Am bombardat New Haven de Joseph Heller, traducerea Ramona Tripa, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Anna-Aletta Lokodi, muzica Magor Bocsárdi, coregrafia Noémi Bezsán, Teatrul Național Cluj-Napoca 

Canin, dramaturgia și adaptarea scenică Diana Nechit, Andrei C. Șerban, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, muzica și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Cristian Niculescu, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 

Don Quijote de James Fenton, după romanul lui Miguel Cervantes, traducerea George State, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București 

E doar sfârșitul lumii de Jean-Luc Lagarce, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Oana Micu, muzica originală și video Ovidiu Zimcea, lighting designul Cristian Niculescu, coregrafia Malena Silberschmidt, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – Secția Germană 

Ferma animalelor, scenariu teatral de Andrei Huțuleac după „Ferma animalelor” de George Orwell, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, coregrafia Ștefan Lupu, sound designul Marin Grigore, song-uri Oana Pușcatu, lighting designul Lucian Moga, Teatrul Mic, București 

Furtuna de William Shakespeare, traducerea Ádám Nádasdy, dramaturgia Anna Veress, regia Viktor Bodó, muzica Klaus von Heydenander, decorul Hanna Erős, costumele Bori Zatykó, lighting designul Sándor Baumgartner, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, traducerea Elise Wilk, regia Eugen Jebeleanu, adaptarea scenică Bernd Lichtenberg, scenografia Velica Panduru,  costumele Carmen Secăreanu, lighting designul Cristi Niculescu, imagine video Iustin Șurpănelu, Teatrul Metropolis București 

In zori, lumina e mai aspră de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia și producția Gabi Albu, mișcarea scenică Florin Fieroiu, muzica Sebastian Androne-Nakanishi, lighting designul Radu Apostol, video Elena Găgeanu, echipa de cercetare Mihai Burcea, Adina Marincea, Mihaela Michailov, traducerea din limba franceză Mirella Patureau, traducerea din limba Idiș Andrei Munteanu, Centrul de Teatru Educațional Replika București

Incendii de Wajdi Mouawad, traducerea Zeno Fodor, regia Alexandru Mâzgăreanu, decorul Andreea Săndulescu, costumele Alexandra Boerescu, muzica originală Alexandru Suciu, lighting designul Daniel Klinger, Teatrul de Stat Constanța 

Iona de Marin Sorescu, regia Silviu Purcărete, traducerea literară din limba română în limba japoneză Mayo Nishiike și Florin Grancea, dramaturgia Durian Sukegawa, muzica originală Vasile Șirli, scenografia și lighting designul Dragoș Buhagiar, co-producție Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Tokyo Metropolitan Theatre, Japonia

Janovics, inspirat din viața lui Jenő Janovics, pe baza unui text de Miklós Vecsei H. şi Nikolett Németh, și a improvizațiilor echipei de creație, dramaturgia Nikolett Németh,  regia Attila Vidnyánszky jr., decorul Csaba Csíki, costumele Zsuzsanna Cs. Kiss, muzica Dávid Mester, coregrafia István Berecz, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca 

Jurnal de România #AiciSeViseazăLaSchimbare, scenariul și regia Carmen Lidia Vidu, vizual Mara Oglakci, styling Olivia Stoica / Pinkbull Vintage, Teatrul Masca București 

Lecția de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Bobi Pricop,  scenografia Oana Micu, muzica și mișcarea scenică Eduard Gabia, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova 

Lina de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Bianca Veșteman, Sabina Veșteman, sound designul Adrian Piciorea, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe 

Lungul drum al zilei către noapte, un scenariu de Roman Doljanski după Eugene O’Neill, traducerea Raluca Rădulescu, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, muzica Timofei Pastukhov, lighting designul Ilia Pașnin, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 

Mândrie și prejudecată (un fel de) de Isobel McArthur după romanul „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen, traducerea Adrian Nicolae, regia și lighting designul Alexandru Mâzgăreanu, decorul Andreea Săndulescu, costumele Alexandra Boerescu, muzica originală și aranjamentul muzical Alexandru Suciu, pregătirea muzicală Maria Alexievici, mișcarea scenică Mariana Gavriciuc, Teatrul Excelsior București 

Mary Stuart, adaptarea de Robert Icke după Friedrich Schiller, traducerea Irina Velcescu, regia Andrei Şerban, regizor asociat Daniela Dima, versiunea scenică Daniela Dima, decorul Helmut Stürmer, costumele Corina Grămoşteanu, muzica Alexei Țurcan, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Cristian Niculescu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București 

Mesia de Martin Sherman, traducerea în limba română Lorena Luchian, Alexandru Panait și Andrei Măjeri, regia Andrei Măjeri, scenografia Irina Chirilă, mișcarea scenică Daniel Dragomir, lighting designul Andrei Ignat, Andrei Măjeri, pregătirea muzicală Antonela Barnat, Teatrul Evreiesc de Stat București 

Moarte la Teatrul de Revistă, regia, conceptul și textul Gabriel Sandu, coregrafia Andrea Gavriliu, decorul, grafică video, lighting designuș Miruna Croitoru, costumele Miruna Croitoru și Departamentul Modă UNArte, butaforia Ana Udreanu, Sanda Mitache, dramaturgia Teodora Savu, editare video Cristina Popa, muzica și ambianța sonoră Andrei Dinescu, Viorel Andrinoiu, Teatrul „Stela Popescu” București 

Nijinski. Agonie și Extaz, cu Răzvan Mazilu. Coregrafia, conceptul, lighting designul Arcadie Rusu, scenografia, costumele, videoproiecțiile video Yasmin Asan, muzica Alexandru Suciu, Teatrul ODEON București

Nunta însângerată de Federico García Lorca, regia Hunor Horvath, regia de film Adrian Sitaru, scenografia Elöd Golicza, costumele Zsofia Gabor, coregrafia Árpád Könczei, muzica originală Andrei Dinescu, lighting designul Cristian Niculescu, video designul Dan Basu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – Secția Germană 

Orașul comoară, dramaturgia Petro Ionescu, regia David Schwartz, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Dominik M. Iabloncic, muzica și sound designul Mara Solomon, sound designul și lighting designul Cătălin Filip și Alex Maftei, Reactor de creație și experiment Cluj

Patimile sexului frumos în Epoca de Aur (așa cum le vedem la televizor), textul original și dramaturgia Selma Dragoș, regia artistică și dramaturgia Elena Morar, decorul și lighting designul Ileana Zirra, costumele și video designul Miruna Croitoru, coregrafia Teodora Velescu, muzica și versurile Cristina Juncu, Teatrul Nottara București

Proorocul Ilie de Tadeusz Słobodzianek, traducere Luiza Săvescu și Passionaria Stoicescu, regia Botond Nagy, scenografia Irina Moscu, dramaturgia Diana Nechit, muzica originală și sound designul Claudiu Urse, lighting design și video designul Cristian Niculescu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București 

Rătăcirea de Doru Vatavului, regia Irisz Kovacs, scenografia Oláh Réka, muzica Alexandra Chira și Adrian Piciorea, ProTeatru Zalău 

Reconstituirea de Catinca Drăgănescu, conceptul Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru, regia Catinca Drăgănescu, scenografia fizică, VR/AR & lighting design Ciprian Făcăeru, costumele și consultanță scenografie Lia Dogaru, dezvoltare software Reconstituirea VR/AR: Augmented Space Agency (Dan Făcăeru și Sabin Serban), compoziția muzicală originală și sound designul Cristian Vieriu (interior 8), Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

Regina nopții, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, mișcarea scenică Elena Anghel, muzica Csaba Boros, versurile Oana Mogoș, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați

Respirații de Duncan Macmillan, traducerea Mircea Sorin Rusu, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, lighting design Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Richard al III-lea de William Shakespeare, adaptare după Vecsei H. Miklós, dramaturgia Bessenyei Gedő István, regia István Albu, decorul și costumele Erika Márton, coregrafia Franciska Szabó, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” 

Trei surori de A.P.Cehov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Theodor Cristian Popescu, conceptul scenografic Velica Panduru, costumele Sabina Reus, muzica și sound designul Andrei Raicu, lighting designul & sound designul Cristian Niculescu, mișcarea scenică Flavia Giurgiu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț 

Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, adaptarea Thomas Ostermeier și Florian Borchmeyer, traducerea și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, sound designul Aida Šošić, lighting designul Lucian Moga, Teatrul „Regina Maria” Oradea – „Trupa Iosif Vulcan”

Un înger sosește la Babilon de Friedrich Dürrenmatt, traducerea Árpád Fáy, dramaturgia Réka Dálnoky, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Szőke Izsák, video András Rancz, lighting designul Tamás Bányai, muzica László Bakk-Dávid, coregrafia Attila Bordás, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

  

Focus: RADU AFRIM

  

Casa dintre blocuri, textul, regia și universul sonor Radu Afrim, traducerea László Sándor, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, coregrafia Blanche Macaveiu, video designul Samu Trucza, sound designul Vince Oláh, lighting designul Radu Afrim și István Ádám, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 

Teatro Lúcido la malul infinitului, scenariul și regia Radu Afrim, după textele Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale de Adriana Bittel, Variabila Dostoievski de Bogdan Răileanu și Țâțe de Doina Ruști, scenografia Irina Moscu, coregrafia Flavia Giurgiu, lighting designul Cristian Niculescu, Teatrul de Stat Constanța

Zi de bucurie de Arne Lygre, regia, universul sonor, lighting designul Radu Afrim, scenografia Anna Kupás, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 

   

SPECTACOLE INVITATE ÎN FNT 35

  

Grădina de sticlă, după Tatiana Țîbuleac, dramatizarea Mariana Onceanu, regia Petru Hadârcă, scenografia Adrian Suruceanu, pictor costume Stela Verebceanu, muzica originală Valentin Strișcov, universul sonor Valentin Strișcov, mișcarea scenică Oleg Mardari, proiecția video Radu Zaporojan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău, Republica Moldova

Vicontele de Eugène Ionesco, regia și scenografia Slava Sambriș, Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova