class="">Trenul cu aripi

Recursul la comedie: un demers până la urma natural și profund uman într-o vreme în care întunericul pare că pune din nou stăpânire pe lume. Scriitorul Udrea Rotaru a scos de la sertar două piese de teatru concepute în urmă cu mai bine de treizeci de ani, le-a curățat de urmele trecutului și le prezintă acum ca pe o reamintire a normalității. 

Trenul cu aripi este chiar o pseudo-fabulă, o farsă pastorală fantastică cu vaci și un câine, despre oameni care se caută pe sine crezând că-și caută visele. Iar în Sincron, personajele chiar se regăsesc în refugiul iubirii, trăind în lumea rigidă și închistată a anilor comunismului din România. 

O piesă de teatru e scrisă pentru a fi jucată pe scenă, unde regizorul și actorii dau poveștii o interpretare proprie, mereu alta. Lectura unei piese de teatru aduce în schimb cititorului șansa să-și folosească singur imaginația și să interpreteze citind viața fiecăruia dintre personaje.