I am special

Centrul Cultural "La Bomba"

Eveniment Turneu la Ţară pentru urgenţa înfiinţării
Centrului Resursă pentru Educaţie şi Artă Activă C.R.E.A.A.

Spectacolul de teatru I am special, urmat de o dezbatere publică la care sunt invitate autorităţi locale şi naţionale pentru articularea posibilităţii înfiinţării Centrului Resursă pentru Educaţie şi Artă Activă C.R.E.A.A. şi despre asumarea responsabilităţii de către primării, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Culturii a necesităţii unei reţele de centre comunitare pentru reprezentare prin artă şi acces la educaţie creativă a oricăror comunităţi din România indiferent de nivel de trai, etine sau oricare alte diferenţe.
Dezbaterea va fi precedată de o prezentare a proiectului Turneu la Ţară, imagini şi fragmente video din cele cinci intervenţii – Rahova Uranus, Limanu, Săsarm, I.L. Caragiale, Păuşeşti Măglaşi. În urma dezbaterilor publice desfăşurate în fiecare din cele cinci cămine culturale implicate, pornind de la propunerile membrilor comunităţii am construit un program de revitalizare şi tranforamare a căminelor culturale în centre comunitare pentru educaţie creativă şi artă activă. În fiecare din cele cinci centre am stabilit contacte cu membrii activi ai comunităţii, oameni gata să înceapă să desfăşoare activităţi, atât pentru copiii din comunitate cât şi pentru adulţi. Programul de reconversie al acestor centre şi de creare a reţelei de centre comunitare pentru schimb de experienţă şi reprezentabilitate ar trebui demarat cât mai curând posibil, crearea unei distanţe prea mari în timp între intervenţia care a avut deja loc şi demararea programului, putând încetini lucrurile şi mai mult decât sunt deja, din cauza unor aşteptări create inevitabil prin prezenţa noastră în aceste centre. Raportul situaţiei căminelor culturale şi Programul de Reconversie a Căminelor Culturale în Centre Comunitare vor fi predate oficial ministrului culturii în cadrul evenimentului din 30 septembrie 2009 găzduit de Ministerul Culturii, cu speranţa că aceste instrumente de lucru puse la dispoziţie de Ofensiva Generozităţii să constituie punctul de pornire pentru crearea unei strategii cultural educaţionale pe termen lung pentru oamenii din mediul rural.

Festivalul Naţional de Teatru susţine, prin găzduirea acestui eveniment, înfiinţarea Centrului Resursă pentru Educaţie şi Artă Activă C.R.E.A.A. (cu cele trei componente: Centrul pentru Educaţie Creativă, Centrul de Teatru Comunitar şi Şcoala de Practică şi Teorie Documentară).

Echipa proiectului: Andreea Eşanu, Bogdan Georgescu, Sever Bârzan, Monica Marinescu, Sînziana Nicola, Vlad Georgescu. Din partea Centrului Comunitar laBOMBA: Irina Gâdiuţă, Maria Drăghici şi Cristina Eremia.

spectacol şi dezbatere despre teatrul comunitar – Festivalul Naţional de Teatru în parteneriat cu Ofensiva generozităţii şi tangaProject

7 October 2010,  Articles

DEBUTANT ÎN FESTIVALUL NAȚIONAL. Actorul În vârstă de 29 de ani a studiat teatru În România, dar și În Marea Britanie (Oxford!). S-a Întors În țară și Își scrie povestea alături de compania Vanner Collective, pe care a co-fondat-o. În FNT va juca alături de iubita lui, actrița Denisa Nicolae, În spectacolul „Lungs”, pe unul dintre cele mai puternice texte contemporane. Liviu Romanescu joacă pentru prima dată În Festivalul Național de Teatru.

Andrei Crăciun: Ce a Însemnat pentru tine și pentru partenera ta din „Lungs”, Denisa Nicolae, această selecție În Festivalul Național de Teatru?
Liviu Romanescu: Compania Vanner Collective este una tânără, „Lungs” de Duncan Macmillan fiind al treilea spectacol scos la lumină În cei doi ani de existență. Până acum, „Lungs” este, totuși, spectacolul nostru de suflet. De la bun Început ne-a plăcut extrem de tare textul și absolut toată lumea din companie a pus mult suflet În a aduce acest spectacol mai aproape de public. Selecția În cadrul FNT reprezintă o mare bucurie atât pentru cei doi actori (Denisa Nicolae, Liviu Romanescu) și regizorul spectacolului (Nicolae Constantin Tănase), cât și pentru oamenii din companie, care au depus toate eforturile necesare pe partea de management, PR, grafică și pe care doresc să-i menționez aici și să le mulțumesc: Andreea Ruscan, Silvana FrÎnculescu și Anca Purdel. Este, clar, un moment care ne dă Încredere să mergem mai departe.
Care povestea „Lungs”? Cum ați ajuns să jucați acest spectacol la București?
A fost odată ca niciodată (dacă nu mă-nșel, În primăvara lui 2014), o carte cu textul piesei „Lungs”, care a ajuns În mâinile mele În Marea Britanie, ca recomandare a unui coleg de școală. Eram pe meleaguri străine la acea vreme. Am citit. Apoi, aceeași carte a juns În mâna actriței Denisa Nicolae. A citit. A plâns. Ne-am hotărât să lucrăm textul Împreună. Am lucrat Împreună la traducere și când am simțit că avem un text În limba română destul de fluent (deja trecuse mai bine de o jumatate de an), l-am trimis regizorului de film Nicolae Constantin Tănase. A citit. Nu până la capăt. Nu era chiar genul lui. Am plâns. Am lăsat să treacă vara lui 2015 (eram plecați la Edinburgh Festival Fringe cu prima producție a companiei / Ashes Afar de Andreea Borțun), și eu și Denisa eram destul de dezorientați Încotro să mergem cu proiectul „Lungs”. Am pus mâna pe telefon și i-am propus lui Nae să-i lecturăm textul. A ascultat. A plâns. A și râs. Și În acest fel, am pornit, trei Doamne și toți trei, Împreună la drum. Apoi, textul a fost introdus celor din echipa de proiect a companiei și am Început lucrul. De aici, am ajuns la Teatrul Luni de la Green Hours, unde am lecturat textul piesei În fața Rozanei și-a lui Voicu. Au plâns. Și, astfel, „Lungs” Își găsea o casă. Martie, 2016.

V-ați ocupat singuri de tot / de la achiziționarea drepturilor de autor până la găsirea unei case pentru spectacol și montare. Așa arată și așa crezi că va arăta viitorul teatrului independent? 
Pe cuvânt că nu pot să aniticipez care va fi „calea cea dreaptă” pentru mediul artistic independent din România. Dar cu siguranță imaginea sa va reflecta de aproape imaginea pe care o va avea sociatatea. Vanner Collective este un hub artistic format din artiști și colaboratori independenți. Încercăm, cât de mult, ca producțiile companiei să fie cât mai „autonome” cu putință, adică atunci când propunem un proiect unui spațiu teatral să avem Întreaga parte de producție acoperită. Sau măcar un procent cât mai mare din ea. Asta presupune Întreaga distracție – finanțări prin proiecte culturale, parteneriate – ce fac marea parte a grupurilor artistice independente. Din păcate, se simte destul de puternic, Încă, lipsa unui sprijin constant și struturat din partea instituțiilor de stat. De curând, Însă, parcă-parcă se simte un aer mai proaspăt… „Lungs” a fost primul proiect al companiei ridicat pe un text deja scris și unde am avut nevoie să asigurăm plata drepturilor de autor. Cei de la Green Hours au facilitat dialogul cu reprezentații agenției, ne-au pus la dispoziție, În măsura În care au putut, un spațiu de repetiții și, ulterior, un acoperiș desupra spectacolului. Noi am venit din spate cu toate resursele necesare creării și promovării spectacolului.

Această selecție În FNT este apogeul carierei voastre? Cum ai văzut FNT-ul până acum?
Am mai fost prin FNT, ca spectator. Și, cu siguranță, cel puțin tot În calitate de spectator, voi reveni la fiecare ocazie. În FNT am văzut unele dintre cele mai marcante spectacole, pentru mine, atât din țară, cât și internaționale. Aici am văzut, student fiind, pentru prima oară artiști care dovedeau mult curaj și Îndrăzneală. Așa cum am menționat anterior, participarea În FNT cu spectacolul „Lungs” este, În primul rând, un factor care ne oferă un plus de Încredere În forțele proprii și În munca noastră. Nu am „lucrat” până acum la a-mi clădi o carieră. Greșeala mea. Dar am reușit, cu timpul, să Întâlnesc și să țin aproape un grup de oameni care Își doresc să aducă un plus de curaj și calitate mediului artistic din România. Cât de mult am reușit să facem asta până acum, nu sunt În măsură să răspund, dar cred că selecția În FNT este cel puțin un „like” acordat Încercărilor noastre. 

Care este spectacolul tău preferat din FNT, În afară de „Lungs”, desigur?
Aștept cu nerăbdare să le văd pe toate.

Ai studiat teatrul În Anglia (Oxford!) și totuși te-ai Întors să joci În România. Cum și de ce? 
Ca om, și ulterior, ca artist, m-am format in România. 100%. Am petrecut ceva timp În Oxfrod, e drept. Totuși, mulți români prin Oxford, să știi. Și am văzut câteva  scene din viața teatrală britanică. Ba nici măcar atât, mare parte era din viața londoneză. M-am Întors pentru că Îmi place lumina. Beau ceai, când sunt răcit. Am cunoscut oameni minunați În Mara Britanie, am văzut artiști fantastici. Am avut parte de anumiți profesori extraordinari. Am simțit că este mai cinstit să mă Întorc În țară și să lucrez și să mă dezvolt ca actor Într-o limbă pe care o simt În corp atunci când o vorbesc. Mențin legătura mereu cu ce se intâmplă În Londra și cu colegii de acolo. Iar, când mi se oferă șansa, mă Întorc cu drag să joc În limba engleză.

Unde te vom vedea În toamna asta? Pe unde mai joci?
Mă puteți urmări În „Emancipare” de Radu Iacoban, la Teatrul de Comedie / Sala Nouă, În „Paganini” de Mick Davis, la Teatrul Metropolis, iar la Brașov, la Teatrul „Sică Alexandrescu”, În spectacolul „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni. Iar pe 24 și 28 octombrie, vă aștept cu drag la Teatrul Luni de la Green Hours, la spectacolul „Lungs” de Duncan Macmillan.
 
INFO:

LUNGS

de Duncan Macmillan

Traducerea: Denisa Nicolae, Liviu Romanescu

Distribuția:

Ea: Denisa Nicolae

El: Liviu Romanescu

Regia: Nicolae Constantin Tănase

Scenografia: Adeline Andreea Bădescu

Durata: 1h 30 min (fără pauză)

VANNER Collective, În colaborare cu Teatrul LUNI de la Green Hours, Bucureşti

Într-o perioadă marcată, la nivel global, de anxietate, terorism, stări meteo instabile și vremuri politice nesigure, un cuplu tÎnăr Îşi dorește un copil. Dacă se gândesc prea mult, n-o vor face niciodată. Dar dacă se grăbesc, poate fi un dezastru.

Aş putea zbura până la New York şi Înapoi zilnic timp de șapte ani şi tot n-aş lăsa o amprentă de carbon la fel de mare ca atunci când aş avea un copil. 10 000 de tone de CO2. Cât greutatea turnului Eiffel. E ca şi cum aş naşte turnul Eiffel.”

Care dintre acestea va supravieţui / planeta sau relaţia?


Foto: Cristian Munteanu