class="">Matteo Bavera: „Schimbul intercultural este foarte important”

Matteo Bavera: „Schimbul intercultural este foarte important”

Matteo Bavera este, din 2000, director artistic și manager al Teatrului Garibaldi din Palermo, Sicilia. În ultimii ani, teatrul a găzduit producții ale unor nume importante din teatrul european: Carlo Cecchi, Emma Dante, Peter Brook, Antonio Latella, Wim Wenders.

30 octombrie 2014,  Articole

Matteo Bavera este, din 2000, director artistic și manager al Teatrului Garibaldi din Palermo, Sicilia. În ultimii ani, teatrul a găzduit producții ale unor nume importante din teatrul european: Carlo Cecchi, Emma Dante, Peter Brook, Antonio Latella, Wim Wenders.

un interviu de Judy Florescu

Aflat zilele acestea la București, invitat al Festivalului Național de Teatru, Matteo Bavera ne-a vorbit despre diferențele dintre sistemul teatral românesc și cel italian, despre genul de spectacole preferate de italieni și despre producțiile care i-au atras atenția În FNT 2014.

Care au fost spectacolele care v-au impresionat cel mai mult din această ediție a FNT?

Am văzut până acum șase spectacole, iar cel care m-a impresionat cel mai mult a fost „Trilogia belgrădeană”. Mi-a plăcut foarte mult textul spectacolului și, În același timp, am găsit o trupă de actori foarte tineri și foarte buni, cu care părea că este foarte ușor să lucrezi. Cred că sunt genul de actori cu care s-ar putea face orice fel de spectacol. Mi-ar plăcea foarte mult să fac un Shakespeare cu ei, cred că ar fi foarte distractiv.

Care ar fi o caracteristică a teatrului românesc, din ce ați văzut până acum?

Cred că o caracteristică a României este faptul că are actori foarte buni. Știu acest lucru pentru că noi am găzduit În repetate rânduri, la Teatrul Garibaldi, producții ale Teatrului Bulandra. Și ei au actori extraordinari, cu spectacole foarte bune de Ducu Darie. Dar sunt foarte impresionat de spectacolul „Trilogia belgrădeană”! Am simțit că a meritat să fac drumul Palermo-București doar pentru a vedea acest spectacol.

Vă gândiți să invitați spectacole românești la teatrul pe care-l conduceți?

Acum suntem În discuții pentru a invita un spectacol de la Teatrul Național din Sibiu și un altul de la Teatrul Național din Cluj.

 

Ce Înseamnă Uniunea Teatrelor din Europa și cum acționează ea În beneficiul teatrelor membre?

Uniunea Teatrelor din Europa a fost fondată În anul 1990. Sunt 21 de teatre membre, din care fac parte și Teatrul Garibaldi din Palermo, și Teatrul Bulandra din București. Scopul Uniunii este de a facilita legăturile dintre teatrele europene și de a asigura un schimb intercultural permanent.

Ce proiecte ale teatrul pe care Îl conduceți la ora actuală?

Acum, În Italia, se lucrează pe proiecte În teatru. Avem În repetiții un spectacol despre terorism. Și apoi vom avea un proiect mai mare, finanțat de Uniunea Teatralelor din Europa, despre zonele de conflict. Uniunea a căpătat o structură de proiecte, care se fac chiar și În 5-8-10 teatre În același timp. Depinde de interesul fiecărui teatru pentru tema abordată În spectacolele respective. Pe noi ne interesează foarte mult teatrul politic.

În România, se preferă comediile. Care sunt preferințele publicului italian?

Italia, În acest moment, nu este o țară foarte bună pentru teatru sau pentru cultură, În general. Suntem ultima țară din Europa care investim În cultură. E un paradox, dar așa stau lucrurile. Înainte de Italia este Spania, apoi Portugalia. Observ că În România este un interes crescut față de teatru, pentru că se organizează foarte multe festivaluri de teatru, iar asta Înseamnă că se acordă mare importanță producțiilor teatrale românești.

Credeți că este important că producțiile teatrale să circule de la o țară la alta?

Sunt de părere că schimbul intercultural este foarte important. Noi suntem obișnuiți cu imigranții. Cred că trebuie să fii foarte viu ca să mergi să locuiești Într-o țară străină.

Ați observat câteva diferențe dintre sistemul teatral românesc și cel italian?

Cred că teatrul român, din câte am văzut, are un sistem asemănător cu cel al Germaniei. Aveți trupe de actori care lucrează constant pentru același teatru. La Cluj, am văzut actori care jucau trei spectacole diferite pe zi; asta nu se Întâmplă la noi, În Italia. Noi nu avem trupe de actori care lucrează În permanență pentru un teatru.

Nu pot spune dacă e mai bine pentru un teatru să aibă o trupă stabilă de actori sau nu, dar – cu singuranță – condițiile de lucru sunt mai bune acolo unde există o trupă stabilă, pentru că acești actori au de lucru În permanență. Există și o productivitate mai mare a spectacolelor. La noi, spectacolele se joacă timp de o stagiune apoi trupa pleacă la alt teatru. La voi, sunt spectacole care se joacă de cinci-șapte ani, dovadă că sunt Încă vii și că nu mor imediat, cum se Întâmplă În Italia. 

Foto: Adi Bulboacă