class="">Festivalul – „un manifest împotriva distrugerii aristocraţiei culturii”

Această ediție a stat sub semnul dansului, fiind dedicată artistei Miriam Răducanu. FNT 2016 și-a propus să arate, în cele zece zile, „valoarea, din acest moment, a teatrului autohton” prin 40 de spectacole româneşti, selecţionate pentru a fi prezentate pe scenele instituţiilor partenere din Bucureşti. Au fost, de asemenea, prezentate patru producții din străinătate, semnate de mari creatori ai lumii.

Fiind dedicată unei personalități „de neegalat a scenei româneşti, care a predat generaţiilor de actori şi dansatori profesionalismul, rigoarea, pasiunea, dăruirea şi lecţia tinereţii fără bătrâneţe”, după cum era caracterizată Miriam Răducanu în comunicatul de presă ce anunța evenimentele din FNT, ediția cu numărul 26 a Festivalului s-a deschis oficial, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti, cu vernisajul expoziţiei-document consacrate dansatorului şi coregrafului Gigi Căciuleanu, cel care i-a fost elev și apoi colaborator la celebrele „Nocturne” de la Teatrul Țăndărică (la sfârșitul anilor ’60).

Marina Constantinescu declara, odată cu anunțarea selecției oficiale, la începutul lunii iulie 2016: „Stagiunea teatrală 2015-2016 este o stagiune consistentă, aşadar – prin selecţie – vom avea o ediţie a FNT la fel de puternică. Sunt 40 de spectacole din toată ţara, nume foarte importante, dar şi nume noi; spectacole mici, bijuterii, dar şi spectacole grandioase; spectacole de teatru-dans, ori teatru de mişcare în care sunt angrenate trupe de actori poate la prima experienţă de acest gen, alături de nume consacrate, unele chiar celebre ale scenei dansului contemporan. Şi încă, foarte multe altele, pe care le vom descoperi în cele zece zile de efervescenţă teatrală din octombrie (…). Este vorba de munca unei bresle, o muncă susţinută, temeinică, cu strategii interesante”.

Selecţia oficială a spectacolelor

(în ordine alfabetică)

„A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti

„Anul dispărut. 1989” de Peca Ştefan, regia Ana Mărgineanu, Teatrul Mic, Bucureşti

„Apă de mină” de Csaba Székely, un proiect coordonat de Oana Stoica, Teatrul ACT, Bucureşti şi Scena9

„Băiatul din Brooklyn” de Donald Margulies, regia Cristi Juncu, Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti

„Cafeneaua” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi

„Carousel”, adaptare de Andrei Şerban şi Daniela Dima, după piesa „Liliom” de Ferenc Molnár şi filmul cu acelaşi titlu de Fritz Lang, direcţia de scenă Andrei Şerban, Teatrul Bulandra, Bucureşti

„Clasa noastră” de Tadeusz Słobodzianek, regia László Bocsárdi, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

„Creditul” de Jordi Galcerán, regia Mihai Constantin, Godot Cafe-Teatru, Bucureşti

„Cutia Pandorei” de Katalin Thuróczy, regia Felix Alexa, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

„Dansând în noapte” de Patrick Ellsworth, regia Vlad Massaci, Teatrul „Sică Alexandrescu”, Braşov

„Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice” de Paul Zindel, regia Mariana Cămărăşan, Teatrul Metropolis, Bucureşti

„Fata din curcubeu”, textul şi regia Lia Bugnar, Godot Cafe-Teatru, Bucureşti

„Fuchsiada”, după Urmuz, o instalaţie teatrală imaginată de Helmut Stürmer, asistat de Silviu Purcărete, Teatrul German de Stat Timişoara

„Între noi e totul bine” de Dorota Masłowska, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Bucureşti

„Iulius Cezar” de William Shakespeare, regia Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

„Kafka. 5 vise”, după scrierile „Procesul”, „Metamorfoza”, „O dare de seamă pentru o Academie”, „Verdictul” şi „Colonia penitenciară” de Franz Kafka, scenariul și regia Dragoş Galgoţiu, Teatrul Odeon, Bucureşti

„L’Om DadA”, un spectacol coregrafic de Gigi Căciuleanu, Teatrul Naţional Bucureşti. Spectacolul este produs sub auspiciile Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”, în colaborare cu Gigi Căciuleanu Romania Dance Company şi Fundaţia Art Production şi cu sprijinul Institutului Cultural Român

„La ordin, Fuhrer!” de Brigitte Schwaiger, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul „Aureliu Manea”, Turda

„La Pulce”, după „Puricele în ureche” de Georges Feydeau, adaptarea scenică şi regia Horaţiu Mălăele, Teatrul de Comedie, Bucureşti

„Linoleum” de Vladimir şi Oleg Presniakov, regia Alexandru Dabija, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

„LUNGS” de Duncan Macmillan, regia Nicolae Constantin Tănase, VANNER Collective, în colaborare cu Teatrul LUNI de la Green Hours, Bucureşti

„Marmură” de Iosif Brodski, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra, Bucureşti

„Meteorul” de Friedrich Dürrenmatt, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Timişoara

„Micul Prinţ” de Antoine de Saint-Exupéry, regia Peter Kerek, Teatrul German de Stat Timişoara

„Mon Cabaret Noir”, conceptul și regia Răzvan Mazilu, creart – Teatrelli (Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti)

„O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, după un roman de Mark Haddon, regia Bobi Pricop, Teatrul Naţional Bucureşti

„Oameni obişnuiţi”, un spectacol de Gianina Cărbunariu, Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Sibiu

„Obsesii” de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia Yannis Paraskevopoulos, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

„Pelicanul” de August Strindberg, regia Felix Alexa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

„Pour toujours (În vecii vecilor)”, regia Dominique Serrand, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

„Prin vis”, scenariul de Varga Mátyás, regia Pál Frenak, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Timişoara

„Punctul orb” de Yannis Mavritsakis, regia Radu Afrim, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploieşti

„Scene dintr-o căsnicie” de Ingmar Bergman, regia Radu Jude, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Timişoara

„Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett, regia Gábor Tompa, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”

„The Bach Files”, un spectacol de Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, Bucureşti

„The Sunset Limited” de Cormac McCarthy, regia Andrei şi Andreea Grosu, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti

„Trei nopţi cu Madox” de Matei Vişniec, regia Mihai Lungeanu, Teatrul Nottara, Bucureşti

„Un duşman al poporului” de Arthur Miller, adaptare după piesa lui Henrik Ibsen, regia Claudiu Goga, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi

„Un minut de dans sau UF!!!”, un spectacol de Gigi Căciuleanu, Fundaţia Art Production, în parteneriat cu Teatrul Mic, Bucureşti

„Vivaldi şi anotimpurile”, scenariul, regia şi coregrafia Gigi Căciuleanu (după o idee de regie şi concept spaţial de Dan Mastacan), Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”

Din străinătate au fost invitate patru producții semnate de trei creatori remarcabili: Lev Dodin („Livada de vișini”, un spectacol apreciat atât în Rusia, cât și pe alte scene ale lumii), Angelin Preljocaj („Fresca”, care avusese premiera mondială doar cu o lună înainte de a fi jucat la București, în FNT) și Carolyn Carlson („Acum” și „Poveşti scurte”) – o dansatoare de anvergură, un coregraf rebel cu o activitate impresionantă, care ajungea astfel pentru prima dată în România. Renumita coregrafă a susținut, în cadrul FNT, și un masterclass.

Spectacole străine invitate în FNT

„Acum”/ „Now” – spectacol de teatru-dans, coregrafia Carolyn Carlson, producători Théâtre National de Chaillot și Compania Carolyn Carlson (Franța)

„Fresca”/ „La Fresque”, un spectacol de Angelin Preljocaj, după basmul chinezesc „The Painting on the Wall”, producător Compania Ballet Preljocaj (Franța)

„Livada de vișini” de A.P. Cehov, în regia lui Lev Dodin, Teatrul „Maly Drama – Theatre de l`Europe” din Sankt Petersburg (Rusia)

„Short Stories”/ „Schiţe (Poveşti scurte)”, coregrafia Carolyn Carlson, o producție Centre Chorégraphique National Roubaix Nord-Pas de Calais (Franța)

Festivalul Naţional de Teatru a programat și vizionarea spectacolului de teatru TV „Livada de vişini”, după A.P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig, o coproducţie TVR şi Fundaţia Teatru Contemporan. Vizionarea spectacolului (cu actrița Valeria Seciu în rolul Ranevskaia, pentru care i s-a acordat Premiul AICT 2016), a avut loc la TNB – Sala Atelier.

La cea de-a XXVI-a ediție, FNT a continuat să ofere publicului interesat o serie de diverse manifestări ce țin de fenomenul teatral. Printre acestea,  cinci expoziții de mare impact asupra spectatorului, care au avut menirea, printr-un apel la memorie, „să dezvăluie faţete noi, proaspete, neştiute ale marilor artişti de lângă noi” și să joace „cartea provocării spaţiale”. Expozițiile au fost organizate, pe durata Festivalului, în cinci spaţii complet diferite ca stil, plan şi logistică. Spaţiul foaierului Sălii Mari a Teatrului Naţional a găzduit expoziţia de fotografie, grafică, poezie şi video „Căciuleanu”, piesa centrală fiind un ecran de mari dimesiuni, cu proiecții, flancat de panouri cu fotografii alb-negru. În foaierul Sălii Studio a aceluiași teatru, având ca suport peretele de cărămidă, a putut fi admirată expoziţia „Shakespeare ad infinitum” a artistei Oana Maria Cajal, care și-a numit operele expuse „picto-colaje”. Galeria Kube Musette, de pe Calea Victoriei, un spaţiu cubic, alb, cu perete cortină de sticlă, a găzduit expoziţia „Atitudini”, dedicată actorului Marcel Iureş. Tot pe Calea Victoriei, dar la sediul Teatrului ACT a avut loc expoziţia de afişe „18 ani. Teatrul ACT aplaudat din 1998” ale celor mai bune spectacole „jucate de-a lungul timpului pe scena celui dintâi teatru independent din România”. Cea de-a cincea expoziție, „Transmutaţii”, a fost organizată la Muzeul Naţional de Artă al României, completând „diversitatea de spaţii expoziţionale ale Festivalului”. Aceasta a reprezentat o instalație a scenografului Dragoş Buhagiar, cu obiecte „gândite şi regândite în contextul scenic al mai multor creaţii regizorale”.

Printre evenimentele speciale ale ediției cu numărul 26 a FNT s-au numărat și workshop-urile susţinute de mari personalităţi ale scenei artistice europene: Carolyn Carlson, Michael Pennington şi Ion Caramitru.

Coregrafa și dansatoarea de origine americană Carolyn Carlson, invitat special al Festivalului Naţional de Teatru, a avut un rol important în naşterea dansului contemporan francez şi italian. Din 1971, timp de peste patru decenii, Carlson a influenţat semnificativ scena dansului, cu un răsunător succes în întreaga Europă. Opera sa numără peste 100 de lucrări coregrafice. Întâlnirile cu celebra artista în cadrul FNT au fost adevărate revelații pentru participanții la workshop, dar și la masterclass-ul pe care l-a susținut pentru actori-dansatori, coregrafi şi balerini din România.

Au impresionat cu workshop-ul lor actorul și regizorul britanic Michael Pennington și actorul și regizorul Ion Caramitru, tema fiind  „Monologurile shakespeariene”. Evenimentul din cadrul FNT, realizat cu sprijinul British Council şi al Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava” – TNB, a avut loc la iniţiativa lui Ion Caramitru, desemnat Ambasadorul Cultural Shakespeare în România, în 2016, de către Ambasada Marii Britanii şi British Council. Acești doi artiști sunt înscrişi în clasamentul primilor zece cei mai buni interpreţi ai lui Hamlet din lume (conform lui Sir Michael Boyd, fost director artistic al Royal Shakespeare Company).

În seria de manifestări s-au înscris și lansările de carte, volume, dedicate artei scenice – eseuri, monografii, albume, studii sau antologii, semnate de nume sonore aparţinând breslei teatrale. Au fost lansate, între altele: „Parisul personal. Familia din Rivoli 18” de George Banu (Editura Nemira); „Viaţă secundă – comentarii şi mărturii despre teatru” de George Banu şi Mircea Morariu (Editura Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu” – revista Teatrul azi); „Liviu Ciulei, acasă şi în lume”, antologie teatrologică de Florica Ichim şi Anca Mocanu (Editura Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu” – revista Teatrul azi; „Commedia dell’arte – o istorie a spectacolului în imagini” de David Esrig (Editura Nemira); „Marginalii lui Cehov” de Călin Ciobotari (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”); „Portret de artist – Alexa Visarion. Alexa Visarion sau destinul vocaţiei”, ediţie coordonată de Elena Saulea (Editura Junimea) și „Univers filmic – Alexa Visarion. Jurnal de spectator” de Vasilica Bălăiţă (Editura Artes); „Gábor Tompa: din opera unui regizor. De la Trei surori la Livada de vişini”, album de fotografie (Editura Institutului Cultural Român); „Miroirs” de Gigi Căciuleanu (Editura Vellant); „Sunetul muzicii de teatru” de Maria Zărnescu (Editura UNATC Press); „Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative/ Romanian Theatre Directing, from Authorship to Collaborative Practices”, coordonator Oltiţa Cîntec (Editura Timpul); „Eugen Ionescu/Eugène Ionesco. De la teatrul suprarealist la teatrul postdramatic” de Alina Gabriela Mihalache (Editura Muzeului Literaturii Române).

Și la ediția din 2016 a funcționat Biroul de informare FNT, în pasajul de la metrou – Universitate. Biroul a fost punctul de întâlnire cu publicul. Cu ceva timp înainte de începerea Festivalului s-a deschis și Pasajul FNT, unde erau proiectate materiale video ale spectacolelor și se ofereau informații despre evenimentele teatrale. Aici s-au distribuit și numerele ziarului FNT Jurnal. În Pasajul FNT, trecătorii aveau șansa să îi întâlnească pe mulți actori cunoscuți, care acordau interviuri într-un mic studio, special amenajat în acest scop.

Pentru al treilea an consecutiv, Festivalul Naţional de Teatru a organizat Licitaţia caritabilă „Dăruind vei dobândi”, care s-a desfăşurat la Artmark, în sălile Palatului Cesianu, unde au fost expuse în jur de 50 de lucrări – picturi, schiţe de decor şi de costum la spectacole memorabile realizate de creatori români, lucrări de grafică, dar şi obiecte preţioase sau cu valoare sentimentală –, care au fost oferite de cunoscuţi artişti sau de familiile lor. Fiecare obiect licitat a fost însoţit de o poveste, spusă de Marina Constantinescu. Sumele provenite din vânzarea tuturor obiectelor licitate au intrat în fondul Campaniei Naţionale „Artiştii pentru artişti” – program caritabil inițiat de UNITER.

FNT a găzduit și Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali (ediţia a III-a), organizată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, care a avut loc la Biblioteca Naţională a României.

Într-un spațiu alăturat Sălii Media a Teatrului Naţional Bucureşti a funcționat, pe perioada Festivalului, Clubul FNT, organizat de Societatea Port Cetate şi „girat de pasiunea şi talentele inspiraţional-culinare ale poetului Mircea Dinescu”, care a oferit zilnic bucate alese, „asezonate (seara) cu momente recreative susţinute de actori tineri şi studenţi ai UNATC Bucureşti”. Mașina oficială a Festivalului a fost, pentru zece zile, Mercedes Benz, care a purtat simbolul FNT prin București, ca semn de sărbătoare.

La sfârșitul celei de-a XXVI-a ediții a FNT, directorul artistic, Marina Constantinescu, declara: „Festivalul Naţional de Teatru a adus în Bucureşti cele mai bune spectacole din ţară, cei mai importanţi creatori români, dar şi vedete ale teatrului, filmului şi dansului european. Legende vii, creatori de elită, simboluri ale creaţiei teatrale şi coregrafice din ultimele decenii au venit, unii pentru prima dată, în România, iar spectacolele lor, care au cucerit marile capitale, au putut fi urmărite în această ediţie a Festivalului. 21 de spaţii din Capitală ne-au fost partenere: Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, Teatrul „L.S. Bulandra”, Teatrul Odeon, Teatrul ACT, Opera Naţională Bucureşti, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul UNTEATRU, Godot Cafe-Teatru, Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul LUNI de la Green Hours, creart – Teatrelli, Palatul Universul, Galeria Kube Musette, Librăria Cărtureşti Verona, Artmark, ARCUB, Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Naţională a României, Pasajul FNT. Pentru artişti, invitaţi şi public, FNT a venit şi cu una dintre cele mai frumoase, cunoscute şi apreciate maşini din lume. Suntem onoraţi că un brand de asemenea calibru s-a alăturat unui Festival de teatru, acordându-i nu numai susţinere, ci şi strălucire şi siguranţă”.

Potrivit Marinei Constantinescu, FNT 2016 s-a dorit a fi „un manifest împotriva distrugerii aristocraţiei culturii, a valorilor civice, a lumii profunde”.

* Dată fiind amploarea Festivalului Național de Teatru, derulat pe parcursul a trei decenii, am decis să oferim în actuala ediție o serie de repere generale din această istorie remarcabilă. Până la ediția 2021 vom finaliza cercetarea prin realizarea a trei volume-album menite a furniza o imagine complexă și completă asupra a tot ce a fost și este FNT.