class="">„Războiul din afara sau dinăuntrul nostru”

Festivalul, organizat de către UNITER, a avut loc sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Totodată, s-a continuat colaborarea şi parteneriatele tradiţionale cu Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Institutul Cultural Român, cu principalele instituţii publice de media şi cu teatrele partenere din Capitală.

Criticul de teatru Marina Constantinescu, continuându-şi mandatul de director artistic şi selecționer unic al Festivalului, a dedicat cea de-a 25-a ediţie FNT „unei marcante personalităţi a artei contemporane: regizorului Lucian Pintilie”.

Jubileul (ad litteram) aniversar al FNT a determinat organizatorii să se aplece, la această ediție, şi „asupra memoriei (profesionale şi afective), a sensului unui drum neîntrerupt parcurs de Festival în contextul dezvoltării istorice şi sociale, a schimbărilor de mentalitate produse în societatea românească, a percepţiei realităţii lumii prin intermediul artei şi, nu în ultimul rând, a rolului activ al teatrului în contemporaneitate”, așa cum se preciza în comunicatul de deschidere al FNT 2015.

„Povestea Festivalului Naţional de Teatru, acum, la 25 de ani de la prima ediţie, încercând să recuperăm memoria, este una în care descoperim şi multe goluri – mărturisea și directorul artistic al Festivalului, Marina Constantinescu. Ne-am străduit, întreaga echipă, să întregim pe cât posibil hiatusurile, să facem cunoscut publicului acest ansamblu «arhitectural» al culturii teatrale în România – în întregul său şi în perspectivă – pentru a da justa măsură a evoluţiei artelor scenei în primul nostru sfert de veac de teatru liber.”

*

Sărbătorirea acestei aniversări s-a îmbinat organic cu menirea principală a Festivalului – cea  de a prezenta publicului cele mai reprezentative spectacole ale anului teatral 2014–2015, într-o bogată selecţie (44 de producţii din întreaga ţară, peste 1700 de participanţi fiind direct implicaţi în desfăşurarea evenimentului) realizată de selecţionerul unic al FNT care preciza, în preambulul Festivalului Naţional de Teatru: „Strategia mea nu a fost una festivistă. Nu am urmărit să fie spectacole de peste tot, nume, cifre, reprezentări. Niciodată nu am fost contaminată de astfel de construcţii. Este o ediţie amplă în care calitatea, valoarea şi rafinamentul artelor spectacolului demonstrează normal miza Culturii şi a Spiritualităţii din noi. Şi de pe acest pământ. Acest Festival este singurul care spune, în fel şi chip, fascinanta poveste a teatrului românesc. De douăzeci şi cinci de ani.”

Tema principală a Festivalului a fost, în acest an, „Război. Conflict. Teatru.” – o temă „decelată din însăşi problematica şi abordările celor mai multe dintre spectacolele invitate la Bucureşti. Dar şi din imediata realitate”, după cum sublinia directorul Festivalului. „Suntem înconjuraţi de forme ale războiului, ale conflictului, terorii şi terorismului. Modul în care teatrul abordează tema războiului – fie că e vorba de textele Greciei antice, Shakespeare sau texte contemporane – este de urmărit şi de analizat. Acesta e şi motivul pentru care, în 2015, programul FNT include o serie de spectacole care nu doar că ating această temă, dar o prezintă şi o aprofundează oferindu-ne perspective diferite asupra subiectului şi forţându-ne să conştientizăm că suntem parte activă a unor timpuri pe cât de tulburi, pe atât de tulburătoare. Spectacole ce ne fac să confruntăm războiul care a fost sau care este. Războiul din afara sau dinăuntrul nostru”.

Așadar, selecţia oficială a spectacolelor prezentate în FNT 2015  (ordine alfabetică) a fost:

  

„#cântecdelebădă” după A.P.Cehov, regia Ferenk Sinkó, decor Carmencita Brojboiu, costume Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

„20 de ani în Siberia” monolog dramatic după cartea „20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă” de Aniţa Nandriş-Cudla, regia şi scenografia Sorin Misirianţu, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti

„Adunarea păsărilor” de Farid Uddin Attar, scenariul (după o idee de Michaela Tonitza Iordache), regia şi scenografia Cristian Pepino, costume Cristina Pepino, Teatrul de animaţie Ţăndărică, Bucureşti

„Ai mei erau super!” dramatizare colectivă (scenariu colectiv bazat pe întâmplări reale ale actorilor trupei), regia Cristian Ban, scenografia şi costumele Cristina Milea, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

„Aniversarea” de Jeroen van den Berg, regia Traian Şoimu, scenografia Zsolt Fehervári, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara

„Apolodor” după Gellu Naum, spectacol-concert de Ada Milea, scenografia Cristian Rusu, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

„BIZONI Fabula urbană #2  după Pau Miró, regia Radu Afrim, scenografia Dragoş Buhagiar, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

„Butoiul cu pulbere” de Dejan Dukovski, regia Felix Alexa, scenografia Andrada Chiriac, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

„Casa cu pisici” textul şi regia Radu Iacoban, scenografia Mihaela Ularu, Teatrul Foarte Mic, Bucureşti

„Cea mai puternică” de August Strindberg, un spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul de Comedie, Bucureşti

„Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, scenografia Andrada Chiriac, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi

„Coada” de Israel Horovitz, regia Iarina Demian, scenografia Dana Istrate, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti

„Conversaţie după înmormântare” de Yasmina Reza, regia Alexandru Darie, scenografia Octavian Neculai, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti

„Dinte pentru dinte  după „Zeul carnagiului” de Yasmina Reza, regia Cristi Juncu, decor şi costume Cosmin Ardeleanu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”

„Electra  după Eschil şi Euripide, adaptarea scenică de Benedek Zsolt, regia László Bocsárdi, decor József Bartha, costume Zsuzsanna Kiss, Teatrul German de Stat Timişoara

„Emigranţii” de Sławomir Mrożek, regia Tudor Lucanu, scenografia Cristian Rusu, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

„FEMEI / BĂRBAŢI” de Willy Russell, regia Vlad Massaci, scenografia / sound / light / video Andu Dumitrescu, Teatrul „Anton Pann” Râmnicu-Vâlcea

„Flori pentru Algernon  după Daniel Keyes, un spectacol de Iulia Colan, Teatrul ACT Bucureşti

„Iluzii  de Ivan Vyrypaev, regia Bobi Pricop, scenografia Arh. Andreea Simona Negrilă, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

„Imagine all the people” după John Lennon, un spectacol de teatru-coregrafic de Gigi Căciuleanu, Opera Naţională Română din Iaşi

„Karamazovii” după F.M. Dostoievski, regia István Albu, decor Tenkei Tibor, costume Bocskai Gyopár, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós”

„Lecţia” de Eugène Ionesco, regia Mihai Măniuţiu, decor Adrian Damian, costume Irina Moscu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

„Mein Kampf  de George Tabori, regia Alexandru Dabija, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

„Mobilă şi durere” de Teodor Mazilu, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti

„Moliendo café – un spectacol de improvizaţie”, regia Silviu Purcărete, decor şi costume Dragoş Buhagiar, co-producţie Teatrul German de Stat Timişoara şi Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

„N(AUM)” după Gellu Naum, regia Mariana Cămărăşan, scenografia Vladimir Turturică, un proiect al Teatrului UNTEATRU, preluat de Teatrul Metropolis, Bucureşti, cu sprijinul Fundaţiei „Gellu Naum”

„Nathan Înţeleptul  după Gotthold Ephraim Lessing, regia Armin Petras, scenografia Dragoş Buhagiar, co-producţie Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Teatrul Naţional din Stuttgart

„Omul cel bun din Seciuan” de Bertolt Brecht, regia Andrei Şerban, scenografia Iuliana Vîlsan, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti

„Opera cerşetorilor” după textul omonim al lui John Gay, regia Kokan Mladenović, decor Marija Kalabić, costume Tatjana Radišić, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

„Platonov” după A.P.Cehov, regia Andreea Vulpe, scenografia Daniel Titza, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

„Spargerea” după Răzvan Petrescu, textul şi regia Dragoş Alexandru Muşoiu, scenografia Arh. Andreea Simona Negrilă, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

„Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti

„Terorism” de Fraţii Presniakov, regia Felix Alexa, scenografia Andrada Chiriac, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

„The History Boys. Poveşti cu parfum de liceu” de Alan Bennett, regia şi scenografia Vlad Cristache, Teatrul Excelsior, Bucureşti

„Tihna” după texte de Attila Bartis, regia Radu Afrim, decor Adrian Damian, costume Erika Márton, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós”

„Trădare” de Harold Pinter, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti, Co-producători Primăria Sectorului 3 şi Centrul Cultural „Casa Artelor” sector 3

„UbuZdup!” adaptare de Gábor Tompa după „Ubu înlănţuit” şi alte texte de Alfred Jarry, regia Gábor Tompa, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

„Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin” de Davide Carnevali, regia Alexandru Dabija, scenografia Dragoş Buhagiar, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

„Vertij  scenariul şi regia Mihai Măniuţiu, scenografia Adrian Damian, Teatrul „Aureliu Manea” Turda

„Vestul singuratic  de Martin McDonagh, regia Cristi Juncu, scenografia Carmencita Brojboiu, „Teatrul „Nottara”, Bucureşti

Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, decor şi costume Adriana Grand, Teatrul Metropolis, Bucureşti

„Viză de clown” de Saviana Stănescu, regia Alexandru Mihail, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul Odeon, Bucureşti

„Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, regia Claudiu Goga, decor Ştefan Caragiu, costume Lia Dogaru, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

„Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, regia Gábor Tompa, decor Helmut Stürmer, costume Carmencita Brojboiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

*

Şi în acest an, organizatorii s-au străduit să păstreze dimensiunea internaţională a Festivalului. Astfel, pe lângă producţiile româneşti selecţionate din stagiunea 2014-2015, publicul a avut ocazia să vadă şi trei spectacole invitate din străinătate:

„Războiul”, un spectacol de Vladimir Pankov, Festivalul Internaţional de Teatru Cehov şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh. În colaborare cu: SounDrama Studio

„Frontul”, un spectacol de Luk Perceval, Teatrul Thalia, Hamburg

„Tigrul”, după „Tigrul sibian” de Gianina Cărbunariu. Regia: Sofia Jupither, Compania independentă de teatru Jupither Josephsson, în colaborare cu Teatrul Dramatic Regal, Teatrul Municipal din Malmö, Teatrul Municipal din Örebro şi Folkteatern din Göteborg – Suedia.

Înscriindu-se perfect în genericul festivalului, primele două sunt considerate printre creaţiile teatrale ale anului 2014 care au marcat scenele din întreaga lume prin modurile în care tratează această temă cheie a lumii în care trăim: războiul şi efectele lui asupra fiinţei umane.

Despre „The War“, o co-producţie a două prestigioase Festivaluri Internaţionale de Teatru – cel de la Moscova şi cel de la Edinburgh, publicaţia străină „The Scotsman“ scria: „Drama sonoră a lui Pankov pur şi simplu răvăşeşte simţurile, în 150 de minute de teatru continuu, de neuitat. Cele 19 de elemente ale ansamblului cântă toate la instrumente, într-un stil seducător ce aminteşte de operă şi se comportă magnific, creând o avalanşă de imagini vizuale extraordinare, acompaniate de «jazzul» sălbatic şi obsedant al designului de sunete ambientale“.

Spectacolul „Front“, producţie Thalia Theatre din Hamburg, a adus la Bucureşti un tip de teatru apropiat oratoriului scenic, creat de regizorul flamand Luk Perceval în patru limbi diferite, pentru a expune punctul de vedere al soldaţilor din linia întâi a frontului, în universul apocaliptic al Primului Război Mondial. „Mă simt onorat să fi fost invitat la un atât de important eveniment cum este Festivalul Naţional de Teatru de la Bucureşti. Aflându-mă pentru prima oară în România, consider sincer că a fost o şansă pentru mine de a observa un pic din fenomenul scenei româneşti şi trebuie să vă spun că am fost surprins de cât de viu e teatrul aici, cu cât de mare interes vin românii la teatru pentru a-l «consuma». N-aveam habar că acest tip de artă e atât de intens urmărit de publicul dumneavoastră. Iar în urma discuţiilor pe care le-am avut cu oamenii după «Front», m-am bucurat foarte tare de impactul puternic pe care l-a avut reprezentaţia noastră. Am fost foarte impresionat de cunoştinţele publicului despre acele conjuncturi de care le-am vorbit şi de conştiinţa vie cu care a urmărit spectacolul.” – Luk Perceval

Regizorul flamand a susţinut, (ca invitat special a Festivalului) şi un atelier de creaţie intitulat „Peace for the monkey mind”, în care experimentatul (şi experimentalul) om de teatru şi-a împărtăşit propriile soluţii pentru o îmbinare armonioasă între tehnici de meditaţie orientală şi lucrul cu zece actori români, pe texte de William Shakespeare şi Jon Fosse.

Totodată, 109 de invitaţi de peste hotare au luat parte la această ediție de Festival.

În total, Festivalul Naţional de Teatru a programat pe parcursul desfăşurării sale un număr de 95 de reprezentaţii ale spectacolelor din selecţia oficială, precum și a producţiilor internaţionale, invitate în premieră în România. Cele zece zile de Festival au oferit publicului și alte zeci de evenimente legate de artele scenei: vernisaje inedite, expoziţii, dezbateri, conferinţe, lansări de carte, transmisiuni directe ale unor spectacole de impact, workshop-uri, prezentări oferite de invitaţi speciali, o licitaţie caritabilă în scopul ajutorării artiştilor defavorizaţi. Dar și numeroase întâlniri cu publicul larg – organizate într-un spaţiu dedicat Festivalului, în cel mai frecventat loc de trecere al Capitalei: Pasajul Universităţii, transformat timp de zece zile în „Pasajul FNT”.

*

Tema principală a FNT 2015 s-a regăsit şi în seria Conferinţelor FNT, care a fost deschisă de cea subintitulată „Reflecţia şi efectele teatrului în zonele de conflict” – o dezbatere despre cum şi dacă poate teatrul să atenueze manifestarea diverselor forme de violenţă din societatea contemporană. Conferinţa s-a bucurat de participarea unor reputaţi specialişti precum regizorul şi dramaturgul Fabio Tolledi – preşedinte al Institutului Internaţional de Teatru Italia, Alexander Stillmark – preşedintele Institutului Internaţional de Teatru Germania, sau regizoarea Gianina Cărbunariu.

O altă interesantă conferinţă intitulată „Fals proiect de doctorat” – o conferinţă-atelier de rostire a poeziei – a fost susţinută de actorul Ion Caramitru.

„În această eră a dezvoltării fără precedent a ştiinţei, spaţiul virtual este o nouă scenă care confiscă energiile unor posibili eroi adevăraţi. Oamenii sunt ascultaţi, controlaţi, manipulaţi, înspăimântaţi de ziua de mâine, de sărăcie şi război. Să-i chemi la teatru ca să uite pare absurd şi inuman, ce le poate oferi o seară agreabilă sau o comedie, ca alternativă!? Şi totuşi, de ce sunt sălile de teatru pline? De ce când e vorba de Romeo şi Julieta lumea uită de dureri? De ce când Hamlet se luptă cu minciuna, crima şi destinul, publicul parcă-i arată drumul? Nu cumva pentru că în teatru eşti actor şi spectator în acelaşi timp?”  (Ion Caramitru, preşedinte UNITER)

*

Festivalul Naţional de Teatru a continuat şi în 2015 focusul îndreptat asupra generaţiei tinere de actori şi evoluţiei acestora. După „Manifestul unei Generaţii” lansat în 2014 prin producerea musicalului „West Side Story”, FNT a propus publicului în ediţia cu numărul 25 un „Manifest pentru Dialog”: o platformă de dezbatere, pornind de la spectacolul „Antisocial” creat de regizorul Bogdan Georgescu pe un text dezvoltat prin tehnici de Artă Activă împreună cu tineri actori în cadrul unui workshop la Departamentul de Artă Teatrală al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. „Antisocial” este un spectacol menit să atragă atenţia asupra fracturii dialogului dintre tineri, profesori şi părinţi, accentuată de dezvoltarea IT fără precedent şi de evoluţia pe care o trăim în anii mileniului trei, aparent împreună. „Principala miză a «Antisocial»-ului este de a provoca discuții, de a ne pune în situația de a ne chestiona, analiza și, eventual, reinventa. Suntem într-un moment în care trebuie să lucrăm cu oameni pentru care Internetul a existat dintotdeauna în viața lor, în care accesul la informație este îngrădit doar de supra-cantitate. Sistemul educațional nu poate rămâne în aceeași schemă, formula condescendentă maestru-învățăcel fiind complet nefuncțională, iar noile realități obligă la noi sisteme educaționale. Pentru că, până la urmă, coexistăm cu toții în mediul online, egali.” (Bogdan Georgescu, regizor)

Parteneriatul între două din cele mai puternice evenimente festivaliere din România – Festivalul Naţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu – a asigurat turneele spectacolul „Antisocial” în localităţile de pe întreg cuprinsul ţării, determinând după fiecare reprezentaţie o serie de manifestări-dezbatere (destinate în primul rând publicului ţintă, respectiv spectatorii aflați la vârsta adolescenței), reunite sub genericul „Manifest pentru Dialog”.

*

Ediţia aniversară a FNT a propus publicului o serie de 11 expoziţii care au pus în lumină personalităţi marcante ale scenei româneşti, oferindu-i ocazia rememorării unor mari nume ale teatrului, prematur dispărute dintre noi (Gina Patrichi, Amza Pellea, Ştefan Iordache, George Constantin sau Gellu Naum – aflat în an centenar), dar şi să ia contact cu noi manifestări artistice, inedite, ale unor nume sonore ale scenei contemporane.

De asemenea, iubitorii de teatru au avut posibilitatea sa descopere un univers mai puţin cunoscut, intim, al regizorului Silviu Purcărete printr-o expoziţie de fotografii personale realizate de regizor: „Lumea lui Purcărete” – eveniment care a deschis oficial ediţia 2015 a FNT în foaierul mare al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Măiestria de grafician şi caricaturist a actorului Horaţiu Mălăele a putut fi admirată în colecţia de nuduri şi portrete expuse publicului în expoziţia „Graficaturi”.

Expoziţia „Comedia Remix”, realizată cu colaborarea Teatrului de Comedie din Bucureşti, şi-a propus o privire din perspectivă contemporană într-o încercare de reconstituire (1960-1990) a istoriei acestui teatru, permanent îmbogăţită de prezenţa, în timp, a unor personalităţi  notabile ale scenei.

Expoziţia virtuală de fotografie de teatru intitulată „25 de ani de FNT. O istorie în imagini” – asamblată de Mihaela Marin din fotografii (unele dintre ele de o valoare documentară inestimabilă) care au aparţinut arhivelor teatrelor, fotografilor FNT, artiştilor din spectacole, precum şi din arhiva UNITER sau a Revistei „Teatrul azi” – a reuşit o reconstituire a unui parcurs al trecutului Festivalului Naţional de Teatru din 1990 până în 2014.

Iar, expoziţia „Afişele vremii. Vremea teatrului” dedicată aniversării a 25 de ani de FNT şi deschisă publicului larg în Pasajul FNT din Piaţa Universităţii a încetinit paşii multor trecători, opriţi din drumul lor pentru a contempla o remarcabilă adunare de afişe de teatru selectate din parcursul unui sfert de veac de evoluţie. (Traficul estimat în Pasajul FNT în perioada 17 octombrie – 1 noiembrie: 250.000 persoane)

„Diversitatea expoziţiilor din această ediţie aniversară a Festivalului Naţional de Teatru este o oglindire a mozaicului atât de colorat al plajelor de manifestare din lumea artelor plastice. Publicul, de orice gust sau vârstă – dar interesat de artele scenei, a putut regăsi aici fotografia, obiectele decorative, grafica, instalaţiile tridimensionale, arta media, scenografia, afişul. Lumea artelor frumoase legată de fenomenul teatral se dilată pe zi ce trece, explorând zone până mai ieri străine universului plastic.” – spunea Irina Tapalagă, director de imagine şi curator în FNT

Totodată, FNT a deschis publicului său şi o uşă imaginară spre universul scenografic prin expoziţiile „Rădăcini” şi „Libertate”, care au făcut parte din standul României la Cvadrienala de scenografie de la Praga din 2015. Prezenţa lor în cadrul  Festivalului Naţional de Teatru a fost posibilă prin colaborarea cu Institutul Cultural Român.

*

Continuând deschiderile inaugurate în ediţia din 2014, FNT a intensificat interacţiunea cu lumea digitală, beneficiind de avantajele dezvoltării tehnologice prin diversificarea transmisiilor în live-streaming, prin prezenţa pe site-urile specifice de pe internet, prin campaniile pe reţelele de socializare, dar şi prin lansarea de către UNITER  a unei platforme teatrale on-line profesioniste – MyStage.ro. Prin această platformă – inaugurată în luna octombrie pentru a deservi în premieră publicul festivalier – s-au vândut în mod centralizat bilete la toate spectacolele incluse în festival.

Seria deschiderilor high-tech iniţiate de FNT – favorizată de colaborarea cu Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City – a dus la o premieră absolută în România: transmisii în direct în ţară şi în străinătate ale unora dintre cele mai râvnite spectacole din Festivalului Naţional de Teatru. Astfel, trei dintre cele mai aşteptate spectacole din FNT au putut fi urmărite în transmisiuni directe: „Mein Kampf”, „Steaua fără nume” şi „BIZONI. Fabulă urbană #2″ au beneficiat de transmisiuni live în cinci oraşe din România şi la Grand Cinema & More Băneasa din Capitală.

Totodată, prin intermediul parteneriatului încheiat cu Institutul Cultural Român, iubitorii teatrului românesc aflaţi în Londra, Viena şi Chişinău au avut privilegiul de a veni în contact în timp real cu scena vie a evenimentului desfăşurat la Bucureşti, urmărind transmisiile în direct la sediile ICR Viena şi ICR Londra şi în Sala mare a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău.

„Proiectul cu Grand Cinema & More, pe care l-am început în 2014 cu «Rinocerii»  la Naţionalul craiovean, a continuat această ediţie, în premieră absolută în ţară noastră, căpătând o dimensiune naţională şi internaţională.” sublinia directorul FNT Marina Constantinescu, precizând: “E o noutate – atât prin difuzarea spectacolelor de teatru în spaţii neconvenţionale, cât şi prin preluarea de către Institutul Cultural Român şi difuzarea în străinătate a trei dintre producţiile valoroase ale stagiunii 2014 – 2015“.

La rândul său, Radu Boroianu – preşedintele ICR aprecia: „Sensul profund al  Institutului Cultural Român este să promoveze peste hotare creativitatea românească.  Era normal, deci, să colaborăm şi cu Festivalul Naţional de Teatru – care a devenit şi el Internaţional – şi să facem ceea ce constituie misiunea noastră: şi anume să punem în contact lumea de afară cu cele mai importante dintre manifestările găzduite de România. Deocamdată – prin seria transmisiilor alternative în Londra, în Viena şi la Chişinău. Este, însă, un bun început.”

În privinţa deschiderilor în mediul virtual, Festivalul Naţional de Teatru a continuat parteneriatul cu concernul on-line Adevărul.ro. Zece spectacole de teatru invitate în FNT au fost difuzate prin sistemul live-streaming pe site-ul www.adevărul.ro. Seria de emisiuni on-line „Interviurile FNT – Adevărul Live” a invitat  în studiourile sale, în perioada 19 octombrie – 04 noiembrie, un număr de 25 de artişti prezenţi în Festival pentru a împărtăşi experienţele şi opiniile lor artistice, sau de viaţă.

*

O secţiune distinctă inclusă în programul FNT 2015 a fost secţiunea „On-Air. Teatru Radiofonic” în care, pe frecvenţele postului Radio România Cultural, au fost difuzate zece înregistrări din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, reprezentând variante radiofonice ale unor spectacole prezente pe scenele celei de-a 25-a ediţii a Festivalului.

*

Colaborarea FNT cu Institutul Polonez din Capitală (care aniversa 250 de ani de teatru de stat în Polonia) a propus o temă înscrisă în focus-urile celei de-a 25-a ediţii FNT: „Teatru şi Memorie” – o conferinţă susţinută de dramaturgul şi criticul de teatru Piotr Gruszczyński. Evenimentul a fost urmat de proiecţia filmului „(A)pollonia” de Krzysztof Warlikowski.

Aceasta s-a adăugat altor trei producții cinematografice programate în FNT 2015, între care proiecția de gală a filmului „Un etaj mai jos” regizat de Radu Muntean. Evenimentul a fost organizat de FNT în parteneriat cu Transilvania Film şi UCIN (Uniunea Cineaştilor din România) în onoarea actorului Teodor Corban.

*

Un accent deosebit a fost îndreptat şi în această ediţie a FNT spre cartea tipărită: 16 lansări de carte au fost oferite bibliofililor – fie că a fost vorba de literatură sau carte de teatru, album ori studiu ştiinţific. Ele au adus împreună scriitori, critici, jurnalişti, invitaţi speciali, observatori ai fenomenului teatral, dar şi un numeros public interesat. Un moment aparte l-a constituit întâlnirea prilejuită de lansarea volumului „Drumul spre spectacol prin metoda David Esrig” – autor Florin Vidamski, eveniment care a oferit rara ocazie pasionaţilor de teatru de a-i revedea împreună pe scenă, în dialog, pe regizorul David Esrig şi pe actorul Marin Moraru, protagonist al unor memorabile spectacole create în România anilor ’70 de reputatul regizor şi profesor de teatru – invitat special al FNT 25.

„Mă bucur că m-aţi invitat aici la Bucureşti pentru Festivalul Naţional; în primul rând – contactul trecătorului de pe stradă cu dinamica prezentării evenimentului, trebuie să recunosc, a evoluat considerabil. Se apropie mult de Occident, în sensul cel mai pozitiv, de atragere a publicului spre actul cultural şi de a-l determina să fie mai avizat şi mai avid de fascinaţia scenei. (…) Apoi, am avut ocazia să văd o sumă întreagă de spectacole, sunt unele realmente interesante, altele – m-aş bucura să se dezvolte mai puternic decât le-am văzut eu. Dar, în orice caz, e un repertoriu interesant şi faptul că teatrul primeşte importanţa pe care i-o oferiţi printr-o manifestare naţională de o asemenea amploare e remarcabil. Sigur, e foarte important cum ne oglindim în munca artistică unei ţări. Căci, nu-i aşa?,  am mai spus-o, dar într-un alt context – teatrul nu este arta cuvântului, este arta acţiunii…” David Esrig – profesor, regizor.

*

O remarcabilă dezvoltare a avut în 2015 „Pasajul FNT” –  loc de organizare a numeroase evenimente și întâlniri ale artiștilor prezenți în festival cu publicul larg. Festivalul și-a lărgit vizibilitatea în rândul bucureștenilor și prin publicarea ziarului „Jurnalul FNT”, cu informații, interviuri și recomandări. Astfel, 45 de artişti au fost invitaţi pe parcursul celor zece zile în Pasajul FNT să se întâlnească cu numeroşii trecători. Ei au oferit autografe publicului, au răspuns întrebărilor celor interesați şi au vorbit despre spectacolele în care joacă.

Clubul Festivalului a continuat să favorizeze întâlnirile informale dintre artiștii prezenți și specialiștii invitați. „…De fapt ce înseamnă teatru? Acest miracol de a fi împreună. Or, atmosfera unui festival asta aduce. Bucuria de a fi împreună.” – Marina Constantinescu

*

Pentru a doua oară în decursul celor 25 de ediţii, Festivalul Naţional de Teatru a organizat la sediul Galeriilor Artmark, o licitaţie cu diferite obiecte de artă, obiecte personale sau artefacte-mărturii ale activităţii teatrale, oferite de către artişti de seamă ai momentului. Sumele strânse din vânzarea acestor obiecte (peste 5000 euro) au fost donate programului UNITER – Campania Naţională „Artiştii pentru artişti”, dedicată artiştilor cu grave probleme de sănătate.

*

Finalul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru a fost umbrit de tragedia petrecută în clubul „Colectiv” din Capitală în antepenultima noapte de Festival. Aceasta a afectat grav pe toţi participanţii la eveniment, de la artişti şi invitaţi – la marele public. Decretarea doliului naţional în memoria victimelor incendiului izbucnit în timpul concertului de la Colectiv a necesitat decizii rapide şi decente de modificare a programului iniţial. Deşi a existat şi varianta suspendării totale a evenimentelor din ultimele două zile, organizatorii  au luat decizia de a amâna doar patru dintre cele 28 de evenimente festivaliere rămase: spectacole de comedie, sau al căror parcurs ar fi impietat asupra reglementărilor prevăzute de perioada de doliu naţional, sau a decenţei umane în astfel de situaţii. Cele patru spectacole, însumând şapte reprezentaţii, au fost reprogramate ulterior datei de 2 noiembrie 2015. Înaintea fiecărui spectacol jucat în acele ultime zile, organizatorii au propus în faţa sălilor arhipline păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor neaşteptatei tragedii. Iar spectatorii au reacţionat într-un mod cu adevărat emoţionant. Aceasta a fost şi cauza pentru care Festivalul nu a avut, practic o închidere oficială. În singura sa intervenţie în mass-media din acele zile, directorul artistic al FNT, Marina Constantinescu declara pentru Radio România:

„Încheiem această a 25-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru – sigur, cu bucuria unui lucru muncit, consistent şi foarte provocator pentru public. Dar suntem marcaţi şi şocaţi de tragedia pe care o trăim cu toţii. (…) Cred că orele din ultimul interval de timp arată că totuşi românii pot să fie împreună în astfel de momente în care suntem conştienţi că trăim într-o Românie dezechilibrată. Într-o Românie fără sistem. Fără legi. Într-o Românie în care… ‘se poate şi-aşa’. Am continuat acele spectacole din Festival adaptându-ne programul aşa cum zilele de doliu impun şi poate că şi această experienţă a dovedit că ştim să fim împreună. Şi poate că pentru noi, oamenii de teatru, momentul de reculegere în care liniştea ţiuitoare şi absolută a pus stăpânire pe săli întregi de spectacol, şi pe gândurile noastre, şi pe suferinţa noastră ne face să nu putem să uităm ce ne-aduce şi împreună. Cred că într-adevăr Arta ne aduce împreună şi ne salvează sufletele… şi aici, pe pământ, şi în cer.”

* Dată fiind amploarea Festivalului Național de Teatru, derulat pe parcursul a trei decenii, am decis să oferim în actuala ediție o serie de repere generale din această istorie remarcabilă. Până la ediția 2021 vom finaliza cercetarea prin realizarea a trei volume-album menite a furniza o imagine complexă și completă asupra a tot ce a fost și este FNT.