„Cartea cu poze a copiilor cuminți” defilează, în programul ediției cu numărul 32 a Festivalului Național de Teatru, în pantofi destul de mari, care îi scapă, din păcate, cu brio din picioare. Împiedicată și monotonă actoricește, punerea în scenă de la Sf. Gheorghe este, conceptual, o delicatesă de nișă a umorului negru și a grotescului derivat din copilării. Firul roșu din spatele montării pornește de la „Der Struwwelpeter”, culegere de basme educative pentru copii, scrisă în 1845 de Heinrich Hoffmann, demonstrație exagerată a lucrurilor teribile care li se pot întâmpla celor mici dacă nu ascultă.
16 noiembrie 2022 FNT în presă
Conceptul este citat sărac și preluat de la o producție de referință Leeds Playhouse, mutată mai apoi la Lyric Hammersmith, marca The Tiger Lillies. În acest caz, se pun obligatoriu doi de „după” între „Cartea cu poze a copiilor cuminți” și „Shockheaded Peter”-ul semnat de The Tiger Lillies, Phelim McDermott și Julian Crouch. Cea din urmă, pe lângă uzul șarmant de marionete, și o scenografie ceva mai complexă, își poate atribui, totuși, calitatea de musical: lipsă principală a montării Teatrului „Tamási Áron”.
Mai mult, într-o manieră nenecesară, cu funcție de ghilimele-caricatură, actori ai teatrului apar în cosplay deplin al trio-ului de bufoni brechtieni (dar sunt patru), și mimează cântatul la instrumentele pe care le cară după ei. Momentele muzicale nu sunt susținute de abilități, deși intuiesc că tocmai acestea ar fi trebuit să fie dinamita spectacolului, cel puțin în original. Dar comparația pornește de la o inegalitate de resurse și o lipsă de stăpânire a esenței spectacolului, iar „Cartea cu poze a copiilor cuminți” își are, până la urmă, propria autonomie, așa că propun convenția de a scoate Tiger Lillies-ul din ecuație.
Citiți integral pe d’E-pin-geac