class="">Lansări de carte la Humanitas Cişmigiu, în FNT 2014

Dan C. Mihăilescu(critic literar, istoric literar și eseist), Marina Constantinescu (directorul Festivalului Național de Teatru), și autorii volumelor lansate – Alexandra Ciocârlie și Angelo Mitchievici au fost prezenţi duminică, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

un articol de Judy Florescu

Tipărite de Editura Cartea Românească, volumele „Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese” de Angelo Mitchievici și „În dialog cu anticii” de Alexandra Ciocârlie sunt disponibile pentru achiziționare atât În librăriile de specialitate, cât și pe siteul editurii.

Iată câteva declaraţii ale invitaţilor la lansare.

Marina Constantinescu: „Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese și În dialog cu anticii sunt două cărți care Înseamnă enorm nu doar pentru critica literară, pentru cercetare și istorie literară, dar și pentru noi, oamenii de teatru. Alexandra Ciocârlie și Angelo Mitchievici sunt doi autori din generații diferite, doi autori profunzi, care s-au ocupat de două teme complet diferite, extrem de dificile, asupra cărora au puncte de vedere cu totul semnificative. Pentru oamenii de teatru care au scris sau se ocupă de arta spectacolului aceste cărți sunt instrumente de lucru foarte palpabile, foarte concrete, de o mare anvergură culturală”. 

Click pe acest link pentru a vedea o GALERIE FOTO de la eveniment

Dan C. Mihăilescu: „Angelo Mitchievici este un prozator, un om de stil, un om care știe să simtă lecturile, filmele, arta, printr-o biologie proprie. Își regizează lecturile și textele. El nu are acea aplicare academică pe textul literar, care este o aplicare severă, nu are ochelari, nu are lupe, ci are un senzoriu, care știe să facă din fiecare text un spectacol, o secvență de film.”

Angelo Mitchievici: „O anume esență subtilă, care nu este doar teatru, ci este teatrul lui Caragiale, este infuzată fără să ne dăm seama prin venele noastre, este infuzată În celulele vii. Cumva, suntem de-ai lui Caragiale, nu depinde de voința noastră să fim sau să nu fim. În măsura În care lumea lui Caragiale a realizat o simbioză stranie și uneori realmente spectaculoasă, putem spune că Într-un anume sens participăm la un spectacol de-al lui Caragiale volens nolens.”

Alexandra Ciocârlie: „Pe măsura trecerii timpului, interesul cititorilor pentru scriitorii din trecut scade, pe măsură ce scade familiaritatea cu lumea pe care acei scriitori o gândesc. În ceea ce mă privește, am căutat la scriitorii antici acele aspecte care mi s-au părut că ne apropie de sensibilitatea actuală. Încercarea dramaturgilor din toate timpurile de a reveni la sursele teatrului antic, cu precădere, la Tragedia Antică, constituie și un argument al vitalității creațiilor antice, a puterilor de a Înfrunta timpul dincolo de schimbările de gust, de mentalitate.”

Fotografii: Florin Biolan