class="">„Koulounisation” – când teatrul predă lecţia istoriei (Alina Epîngeac, d’E-pin-geac)

„Koulounisation” – când teatrul predă lecţia istoriei (Alina Epîngeac, d’E-pin-geac)

Sfera din ce în ce mai diversificată și generoasă a formelor de artă spectaculară își mărește volumul și consistența sub aceleași legi ale acceleraţiei tot mai lipsite de frâne. Formele de spectacol testează fel de fel de mijloace de a comunica publicurilor tot mai specifice, tot mai bine ţintite, în timp ce receptarea se specializează „la locul de muncă”. Teatrul şi-a deschis nu doar porţile, ci şi acoperişul, a demolat pereţii şi se adaptează, flexibil din fire, la opţiunile de reprezentare personalizate, revendicate la intersecţii de domenii şi ştiinţe. E cu adevărat foarte viu fenomenul teatral în toate căutările şi remodelările lui.

16 noiembrie 2022  FNT în presă

Spectacolul „Koulounisation”, invitat în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, produs de Habemus papam, Cora-Line Lefèvre și Julien Sigard (Belgia) este un eseu aproape teoretic dedicat studiului personal asupra unui fenomen: colonizarea. Salim Djaferi porneşte de la un interes autentic pentru Războiul din Algeria, într-o căutare sinceră, pe calea resorturilor lingvistice care definesc un concept atât de vast. Întrebarea care se repetă cu răbdare şi constanţă de-a lungul celor 80 de minute ale discursului e cât se poate de simplă: „Cum spui colonizare în limba arabă?” Varietatea de cuvinte şi sensuri care denumesc un cuvânt unitar în limbile europene oferă premisele unui parcurs atistic elegant, ponderat şi cu potenţial emoţional şi empatic.

Aflând de la un tip foarte simpatic şi bine intenţionat variaţiile dintre franţuzescul „koulounisation” şi formele compuse „istiamar” cu o serie întreagă de semnificaţii – „a ordona”, „a goli”, „a ocupa fără drept”, „a distruge” – primeşti o lecţie prietenoasă de lexicologie aplicată. De la Platon citire ştim că lucrurile îşi poartă intrinsec denumirea şi încredinţăm cu aplecare academică teoria lui Cratylos. Cu mult mai relaxat e parcursul documentar propus de Salim Djaferi care îşi foloseşte drept material de studiu propria familie şi metamorfozele de identitate repetate prin care bunicul şi mama sa au trecut odată cu procesul de asimilare culturală – benevolă sau impusă.

Citiți integral pe d’E-pin-geac