class="">Radu Afrim: „România valoroasă are bagajul făcut”

Radu Afrim: „România valoroasă are bagajul făcut”

În selecția oficială a FNT sunt trei spectacole regizate de Radu Afrim, care vor fi prezentate la Sala Mare a TNB: „Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte”, scenariu de Radu Afrim, producție a Teatrului Național Târgu Mureș – Compania „Tompa Miklós” (22 octombrie, ora 18:00); „Măcelaria lui Iov” de Fausto Paravidino – Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (27 octombrie, ora 17:00 și ora 20:00); „Dacă am gândi cu voce tare” de Adnan Lugonić – Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova (29 octombrie, ora 18:00).

9 octombrie 2017,  Stiri

articol din campania editorială #teatrulschimbalumea #fnt2017. Urmărește hashtagurile noastre pe contul nostru de Facebook și pe site-ul oficial al Festivalului Național de Teatru, www.fnt.roCitește aici manifestul campaniei!

Cred că în campania editorială a FNT vocea creatorului Radu Afrim contează mult. Trei montări realizate de el pe trei scene naționale din țară sunt aduse și arătate publicului bucureștean, invitat să le vadă, să comenteze sau să tacă… Mulți gândesc despre Afrim, iar el chiar o spune acum, că este „sucit”.

Ne-a spus multe lucruri despre lume, despre teatru, despre viața noastră și am selectat pentru cititori, pentru potențialii spectatori cărora el li se adresează, următoarele.

Când vezi cum se prăbușește sub ochii tăi o societate pentru care mereu ai crezut că poți face ceva bun – și nu mă refer la o ciorbă de burtă și un grătărel cu mujdei –, firesc e să te ia depresia și să renunți la crezul tău. Asta ar coincide, în cazul meu, cu punerea în scenă în următoarele stagiuni a unor comedioare românești. De epocă sau scrise de grafomanii de azi. La fel de irelevante și ineficiente pentru lumea de azi. Se poate însă și mai rău: adun vreo trei staruri de prin București și pun de-un vodevil franțuzesc în crinolină. Succes garantat, hăhăială în rafale, aplaudat după fiecare scenă, standing ov(ul)ation la final, dacă mi-aș dori asta. Însă mama a avut grijă să mă facă suficient de sucit încât să nu-mi doresc așa ceva. Și pentru asta îi mulțumesc”.

Poate face un artist ceva pentru societatea în care trăiește; poate schimba prin teatrul său pe cineva? Iată ce spune Afrim:

România valoroasă de azi are bagajul făcut. Cum putem noi, artiștii, s-o oprim la frontieră sau măcar sa-i întârziem plecarea? La asta trebuie răspuns. Însă faptul că trăim fiecare în bula noastră, separați, cu un rânjet de superioritate în colțul gurii, gen „hai, mă, tu chiar ești fraier să crezi că teatrul schimbă ce-au distrus ăstia în 30 de ani?”, ne împiedică să facem ceva împreună. Și atunci mergem fiecare acasă și tot la practici solitare recurgem. Credeți ca eu n-am în sertar versiunea mea de «Pescăruș»? Însă mă îndoiesc că o piesă cu unu’ care-și trage un glonț în cap la final ar întoarce de la aeroport vreun tânăr medic care vrea sa-și facă meseria într-un spital civilizat. Poate și-ar amâna zborul pe a doua zi doar ca să vadă dacă nu cumva se poate face ceva pentru tânărul care și-a tras un glonț în cap. Însă cum Cehov a hotărât că nu prea mai e mare lucru de făcut, tânărul nostru medic ia avionul spre Germania. Și uite că v-am dat și finalul versiunii mele la «Pescărușul». În toți acești ani, eu am pierdut mulți spectatori inteligenți din săli. Primesc mesaje clare de la ei în care îmi zic că singurul lucru care le lipsește, după ce s-au cărat din țară, e teatrul. Deci, le l i p s e ș t e. Dacă cineva poate simți ce înseamnă asta”.

Radu Afrim consideră că teatrul politic, pe care el nu îl practică „pentru că nu am instrumentele necesare s-o fac”, este foarte eficient, exemplificând cu Franța, „o țară care a votat bine” și care „dă o importanță uriașă teatrului politic”. Iar lucrurile, cum spune el, se leagă.

„La Avignon n-ai ce căuta, dacă nu faci teatru politic. La noi se produce prea puțin teatru ca să ne permitem sa-i dăm o singură direcție. Și Doamne ferește ca direcția asta să mai vină și de sus. Deși sunt semne în acest sens. Vezi grozăvia cu manualul unic”.

Radu Afrim, regizor

Dar iată ce spune Afrim despre spectacolele sale din FNT 2017.

«Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte» e scris de mine și e nostalgic, deci n-are treabă cu lumea de azi. Sau are, în măsura în care noi atunci ne-am format și astăzi operăm în parametrii între care comunismul ne-a setat. Deci, are. Însă zona poetică a «Păsării retro…» e mult mai catchy – zic eu –, iar faptul că totul e privit prin ochii unui copil face ca ororile ceaușiste să aibă consistența unui desen cu cretă pe asfaltul din fața blocului, pe care îl șterge o ploaie torențială de iulie. Spectacolul a luat mai toate premiile la festCo din acest an și îmi doresc să puteți citi atent supratitrarea în timp ce vă uitați la viețile luminate palid ale locatarilor din blocul șaptezecist.

«Măcelăria lui Iov» e scrisă de Paravidino (autorul piesei «Boala familiei M»), un autor italian de stânga, e un story socio-emoționant, o familie care se destramă pe fondul încercărilor disperate de a supraviețui dintr-o mică afacere privată cu o măcelărie. Însă băncile sunt mai puternice, cămătarii mai agresivi și delfinii din ce în ce mai fragili. Care delfini? Vedeți că mai sunt și alte întrebări pe lângă «to be or not to be»?

«Dacă am gândi cu voce tare» e scris de un tip din Sarajevo, deci nu poate fi un text de agrement, eu risc și-l arăt la Sala Mare a TNB-ului, e un text două sute la sută social, pentru că e despre oameni. Și cum se chinuie să supraviețuiască într-o lume pe care o cunoaștem atât de bine țările din fostul lagăr comunist, țări care niciodată nu-și vor găsi locul în Europa, iar oamenii rămași aici vor avea de dus toată viața lor această cruce. Cele mai multe cauze trebuie căutate în noi, altele trebuie căutate puțin mai înspre Răsărit.

Toate cele trei spectacole au mult umor. Aceasta nu e fake news!”

Festivalul Național de Teatru, ajuns anul acesta la cea de-a 27-a ediție, are loc în perioada 20-30 octombrie 2017. Producătorii Festivalului Național de Teatru sunt UNITER – Uniunea Teatrală din România și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. FNT este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, coproducător Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Partener: Institutul Cultural Român. Ediţia de anul acesta îi este dedicată marelui actor Victor Rebengiuc. Bilete la spectacole: www.mystage.ro/fnt

Ediție desfășurată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Foto: M. Jipa