class="">Nicu Alifantis, sărbătorit ca valoare a teatrului românesc

Nicu Alifantis, sărbătorit ca valoare a teatrului românesc

Este duminică, 22 octombrie, sunt orele 17.00 și ne aflăm în foaierul Teatrului L.S. Bulandra, Sala Toma Caragiu. Are loc o expoziție dedicată activității în teatru a domnului Nicu Alifantis, muzicianul. Pentru că Nicu Alifantis (63 de ani) sărbătorește patruzeci și cinci de ani de când e om de teatru. Muzica sa s-a auzit în 118 spectacole, din 54 de teatre. A lucrat cu 61 de regizori.

 

23 octombrie 2017,  Stiri

Expoziția poartă titlul „A treisprezecea noapte”. 45 · 118 ·  54 · 61, și nu altfel se va numi și spectacolul-coupé realizat special de Nicu Alifantis în cadrul Festivalului Național de Teatru (se va juca pe 27 octombrie, la ora 20.00, tot la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra).

De fapt, a avut loc o dezinformare: sunt orele 16.45, invitații încă n-au sosit, iar Nicu Alifantis e foarte emoționat. Poartă costum, dar nu e la cămașă și cravată, nu e genul. În ureche are încă un cercel.

Se învârte prin foaier, constată că ar mai fi fost loc de afișe, se oprește și râde doar auzindu-l pe Relu Bițulescu, curator al expoziției, vorbind la telefon. Domnul Bițulescu tocmai spusese unui terț aceste cuvinte: Sunt doișpe milioane de afișe în sala asta, și Nicu mai vrea și pe tavan! Nicu Alifantis râde – și râde frumos, de parcă ar cânta.

E tot mai emoționat pe măsură ce apar, rând pe rând, invitații. Uite-o pe doamna profesoară Sanda Manu, uite-o pe marea noastră actriță Catrinel Dumitrescu (brăileancă, la fel ca Nicu Alifantis), uite-l pe Cristian Pepino…

S-a făcut vremea cuvintelor de întâmpinare. Prima vorbește selecționerul Festivalului, doamna Marina Constantinescu. Îi face o laudatio lui Nicu Alifantis, și nu exagerează numindu-l o valoare a teatrului românesc. Marina Constantinescu spune că prezența numeroasă la acest eveniment (au fost aproape o sută de persoane în foaier) este încă o dovadă că avem mare nevoie unii de alții. E formidabil că Nicu Alifantis are aproape jumătate de secol de muncă pentru teatru, iar Marina Constantinescu a punctat aici bucuria faptului de a nu ne fi născut ieri.

A luat apoi cuvântul Aura Corbeanu, director executiv al FNT. Aura Corbeanu a glumit cu Nicu Alifantis (deja copleșit de omagii) și i-a spus să nu aibă sentimentul că a murit. Mai departe a venit rândul lui Relu Bițulescu să constate că, într-adevăr, n-au ajuns pereții foaierului, fiindcă mai sunt șaptezeci de afișe care lipsesc, și că pentru Nicu Alifantis ar fi fost nevoie de Sala Polivalentă. El a punctat că activitatea prietenului său în teatru nu s-a rezumat la „niște cântecele”. Alifantis a făcut altceva: el a creat o stare.

Nicu Alifantis a fost șarmant și modest, s-a declarat impresionat de vorbele frumoase auzite despre el, și și-a complimentat generos oaspeții. Seara nu s-a încheiat înainte de o cupă de șampanie, desigur.

Din timpurile când oamenii erau mai tineri și viața părea nesfârșită

Dar până atunci, afișele și obiectele expuse (inclusiv o balalaică!). Uite, Alifantis a fost responsabil de muzică la Nevestele vesele din Windsor (în regia regretatului Alexandru Tocilescu, bun prieten cu Alifantis și el…).

Uite, numele lui Alifantis e și pe afișul de la Unde-i revolverul?, jucat cândva la Teatrul „Marin Sorescu” din Craiova (ce succes a avut Alifantis cândva la Craiova, la Purcărete…). Și pe cel de la Trandafirii roșii (de Zaharia Bârsan), de la „Maria Filotti” din Brăila…

Sunt aici afișe din anii `70, când oamenii erau mai tineri și viața părea nesfârșită și foarte frumoasă, dar și de la sfârșitul anilor `80, când Alifantis era deja un nume mare, iar afișele își pierduseră culorile…

Melancolia e peste tot: uite un afiș al Filarmonicii de Stat Arad care anunță spectacolul de muzică tânără (cu Nicu Alifantis, Gheorghe Gheorghiu și Ducu Bertzi!).

Uite, un afiș care anunță un spectacol de muzică și poezie jucat la Naționalul din Iași: Nicu Alifantis și Radu Duda (cel care avea să ajungă ginerele Regelui Mihai I al României…).

Pe pereți sunt și fotografii. În poze apare și Anda Călugăreanu, cum și Dinu Săraru apare, cum și tovarășa Suzana Gâdea: Nicu Alifantis a traversat epoci în cultura română.

Sunt și legitimațiile lui Alifantis din vremea teatrelor sale (pe cea emisă de Teatrul Mic în septembrie 1988 scrie: Tov. Alifantis Nicu/ Funcția – Solist vocal), precum și diplome de excelență strânse de-a lungul carierei…

Și se face târziu și când pleci din foaierul teatrului vezi că prin oraș tocmai a trecut toamna, și așa calci pe frunzele aurii și te gândești la tot trecutul teatrului românesc, și la primăvara care va urma după ce va trece iarna care va începe.

Click pe imagine pentru a vedea galeria foto din cadrul vernisajului. Fotografii de Lucian Muntean

Click pe imagine pentru a afla mai mule detalii despre expoziție

Foto: Lucian Muntean