class="">Romeo și Julieta

„„Dacă actorul reușește să fie liber în interiorul unei structuri prestabilite, va deveni asemenea unei melodii, a unui parfum, a unei poezii, care oferă fiecăruia lucrul, sensul de care are nevoie în acea seară. Încă nu am reușit să găsesc acest lucru la modul concret și, bineînțeles, nici nu este posibilă înfăptuirea lui în baza unor astfel de instrucțiuni, dar cred într-o astfel de abordare, și cred că Romeo și Julieta reprezintă un material potrivit pentru o asemenea căutare.

Este foarte greu să vorbești despre dragoste fără a te folosi de clișee, și nu cred că poți spune ceva nou despre Romeo și Julieta. Nu are rost să ne amăgim în această privință. Textul poate fi pus în scenă într-un mod fermecător sau aruncat în adâncuri, dar cel mai important lucru este găsirea unei perspective personale. Îi ascultam cu invidie pe creatorii de teatru care povesteau despre epoca aproape legendară în care forța unui spectacol era dată de lupta cot la cot împotriva unui lucru anume. Dacă vrem să facem acest lucru astăzi, avem toate uneltele necesare. Totuși, împotriva cui ar trebui să lupte Shakespeare în zilele noastre? Spectacolul nostru nu respectă piesa de teatru care îi stă la bază, nici epoca în care trăim, mai mult, nu se prea respectă nici pe el însuși. Nu este piesa Romeo și Julieta, nu este un spectacol, sperăm că nici nu va fi receptat astfel.” – Attila Vidnyánszky Jr.

„Un spectacol foarte dinamic, năucitor prin punerea în relație directă a spectatorilor cu personajele – se cere feedback, se așteaptă replică din „sală” – și dezarmant de sincer. (…) Romeo și Julieta, în viziunea lui Attila Vidnyánszky Jr. are o mare calitate: nu te lasă indiferent! Te provoacă să iei atitudine; fie îți place foarte mult, fie aproape deloc și ieși din sală. Un manifest pentru artă al tânărului regizor care capătă consistență și valoare intrinsecă astăzi, mai mult ca oricând.” –  Nona Rapotan, „Despre dragoste la superlativ – Romeo și Julieta în secolul XXI”, bookhub.ro, 2021

Foto: Biro Istvan