class="">Jurnal de FNT 31 (III) (Contributors)

Jurnal de FNT 31 (III) (Contributors)

Arareori, piesa lui  Shakespeare intitulată în original Two Gentlemen of Verona a fost jucată la noi folosindu-se traducerea exactă în românește a titlului dorit de marele Will. În spectacologia noastră s-a împământenit titlul Doi tineri din Verona. Și asta nu tocmai degeaba fiindcă personajele ei principale, Valentin și Proteus, sunt tineri, însă, așa după cum bine observa undeva, într-una dintre excelentele sale cronici regretata Magdalena Boiangiu, numai gentlemeni nu sunt. 

13 noiembrie 2021  FNT în Presă

Cu succese la fel de relative a fost montată la noi această scriere de raftul al doilea sau al treilea din canonul skakespearian. Poate și fiindcă textul nu are în intimitatea lui combustia necesară spre a prilejui un mare spectacol. Cel montat la Teatrul de Stat Constanța  de regizorul Alexandru Mâzgăreanu nu este nici el unul mare, dar bun este cu siguranță. Piesa e bine jucată, validează profesional câțiva tineri actori pe care i-am văzut și cu alte ocazii și în care mi-am pus speranțe. Împlinite din ceea ce am putut vedea  grație difuzării on line. Și arată că Teatrul de Stat din Constanța s-a retrezit la viață.

Spectacolul lui Alexandru Mâzgăreanu  este și unul frumos. Preponderent frumos însă, slavă Domnului ! nu și calofil. Doi tineri din Verona  de la Constanța se constituie într-un spectacol vizual frumos, chiar dacă din punct de vedere auditiv mi se pare a fi câteodată nițeluș mult prea zgomotos, deși nu cred că ar fi trebuit să fie astfel. Dar, mă rog, excesul de decibeli înseamnă o problemă mai generală a teatrului românesc de astăzi pe care nu știu cine o mai poate rezolva vreodată. Eu, în nici un caz.

Citiți integral în Contributors.