class="">VIDEO Coregrafa și regizoarea Gabriela Carrizo, compania Peeping Tom, Belgia: ”Încercăm să trecem și chiar să anulăm granițele dintre teatru, dans, muzică, cinema”

VIDEO Coregrafa și regizoarea Gabriela Carrizo, compania Peeping Tom, Belgia: ”Încercăm să trecem și chiar să anulăm granițele dintre teatru, dans, muzică, cinema”

Gabriela Carrizo, cofondatoare a Companiei belgiene Peeping Tom alături de Franck Chartier, prezintă noua sa creație „Moeder” / „Mama”, în cadrul Festivalului Național de Teatru. Spectacolul de dans poate fi văzut vineri, 26 octombrie, de la ora 19.00, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” Sala Mare.

25 octombrie 2018,  Stiri, Video

Biletele la spectacol sunt disponibile pe mySTAGE.

Dansatoarea și coregrafa Gabriela Carrizo este, alături de dansatorul și coregraful francez Franck Chartier, cofondatoarea și directoarea artistică a companiei de teatru Peeping Tom, creată în 2000. La FNT 2018, compania a adus a doua parte a celei de-a doua trilogii a sa, Moeder/Mama. Acest proiect de teatru-dans, la fel ca prima trilogie a companiei (creată între 2001-2007) extrage inspirație din universul contextelor familiale. Moeder/Mama, prezentat la București, prezintă corpul drept un receptacul de emoții și experiențe, incluzând și multe referințe personale ale coregrafei, spre exemplu înmormântarea mamei ei (unde ea a organizat o expoziție de picturi).

”Peeping Tom este o companie cu care lucrez de douăzeci de ani, alături de Franck Chartier” spune Carrizo. ”Compania are sediul la Bruxelles, dar activitatea noastră este în mare măsură internațională. Spectacolul pe care l-am adus acum la București este a doua parte a unei trilogii, primul spectacol fiind Father/ Tatăl, iar anul viitor vom lucra la a treia parte, Copilul, cu aceeași echipă de actori, dansatori și cu un cântăreț. Deci munca noastră este globală și, din punct de vedere artistic, încercăm să depășim granițele dintre teatru, dans, muzică, cinema, și chiar să le anulăm. Procesul nostru de creație e unul foarte organic. Începem de la scenografie, căci locul e foarte important în dramaturgia spectacolelor. Apoi lucrăm luni la rând în procesul creativ alături de toate elementele și de toți artiștii”.

 

Vorbind despre figura impresionantă și expresivă a Mamei în acest spectacol și despre combinația dintre experiențele ei personale și conceptul general de maternitate, Carrizo spune că a început lucrul la spectacolul Moeder/Mamade la ideea de absență a figurii materne și de la reconstrucția amintirilor. Scenografia e foarte importantă pentru că se modifică tot timpul. Am imaginat un fel de muzeu familial, explorând modul în care privim experiențele din viața noastră. Folosind imaginea unui muzeu, am introdus o anumită distanțare față de propriile noastre vieți, inclusiv de acele experiențe foarte puternice precum pierderea cuiva drag sau o naștere. Modul în care ne raportăm la astfel de momente puternice, contemplarea lor, este ceea ce duce la nașterea unui proiect artistic. De asemenea, ideea de muzeu implică ideea că vrem să conservăm acele experiențe.”

Gabriela Carrizo a susținut și un masterclass în cadrul FNT, pentru actori și dansatori, împărtășind din bogata ei experiență cu proeicte de teatru dans. ”În timpul scurt al unui masterclass, focusul meu nu este atât asupra vreunei tehnici, cât asupra instrumentelor artistice cu care noi lucrăm, asupra procesului de creație. La Peeping Tom lucrăm mult cu actorii și dansatorii noștri pentru a genera material creativ, experiențe și mișcări cu valoare artistică. Nu utilizăm neapărat o anumită metodă, ci mai degrabă diferite instrumente pentru căutarea artistică, pentru cum să începem această căutare. E un masterclass despre cum lucrăm noi și cum ne începem căutările.”

Întrebată despre existența unor diferențe în lucrul cu actorii, respectiv cu dansatorii, coregrafa spune că ”în esență, lucrul este același. Uneori se face o diferență între modul de lucru cu actori și cu dansatori, și desigur că avem nevoie de acea flexibilitate corporală a dansatorilor în ceea ce facem și cu actorii, dar esența și focusul este mereu asupra ființei umane, a persoanei  – cum sunt oamenii cu care lucrăm, ce gândesc, ce doresc să arate pe scenă, toate acestea influențează crearea personajelor din spectacol. Oamenii vin la teatre ca să vadă alți oameni pe scenă, personalități diferite. Asta vede publicul, nu neapărat un actor sau un dansator. Noi lucrăm cu dans, care este constituit nu doar din forme și mișcări abstracte, ci mai degrabă dintr-o comunicare de sentimente, asocieri, imagini.”

În Moeder/Mama există numeroase tehnici cinematografice. Acestea îmbogățesc experiența personală a timpului, gândurilor și a amintirilor. ”Cu toții experimentăm o multitudine de lucruri în același timp. Când facem un spectacol, poate fi dificil să aducem acea complexitate a experiențelor vieții reale pe scenă. De asemenea, poate fi dificil să vorbești despre experiența personală a unui spectacol  – imaginile și mișcările sunt mai degrabă experimentate de public, decât analizate. Noi punem mare preț nu atât pe explicarea unui spectacol, cât pe experiențele pe care el le provoacă. Înțelegerea diferitor semnificații diferă în funcție de modul în care trăiește o persoană un anumit spectacol. Fiecare își aduce contribuția proprie la acea experiență.”