class="">Emil J. Kang: „Sunt foarte încrezător în puterea artei”

[lxa_breadcrumbs]

Emil J. Kang: „Sunt foarte încrezător în puterea artei”

[post_author]

[featured_img]

[gallery_stuff]

Luni, 22 octombrie, ARCUB Gabroveni (Hub FNT) a găzduit conferința „ARTA PRETUTINDENI. Integrarea practicilor, educaţiei şi implicării artistice în viaţa întregii comunităţi”, susținută de Emil J. Kang, directorul executiv şi artistic al Carolina Performing Arts din cadrul University of North Carolina at Chapel Hill.

[post_published],  [post_category]

Emil J. Kang este și profesor universitar în cadrul Departamentului de Muzică al universității, unde pe lângă cursuri de muzică, predă și managementul artelor şi proces creativ. În dimineața zilei de luni, 22 octombrie, jurnaliști și public l-au putut asculta vorbind despre prezentul și viitorul artei, în special al teatrului. Carolina Performing Arts prezintă șase-șapte proiecte artistice noi în fiecare an.

Cel mai celebru student al University of North Carolina este nimeni altul decât faimosul jucător de baschet Michael Jordan. De altfel, vorbind despre sala de baschet a universității, Kang o numește „biserica noastră”, întrucât în S.U.A. „baschetul e o religie”.

Emil J. Kang povestește celor prezenți cum a crescut la New York, cu ore de muzică, de artă. „Azi, tinerii nu știu cine e Ibsen. (…) Ne confruntăm cu riscul ca arta să devină irelevantă”, spune acesta.

Pentru ca asta să nu devină realitate, Kang ne asigură că cel mai important rol îl are curiozitatea. În acest sens, una dintre întrebările importante este: cum cultivi curiozitatea și suportul pentru artă și artiști? „Curiozitatea e dorința de a învăța ceva nou”, le reamintește Kang celor prezenți. „Problema nu e cum vinzi bilete, ci e una mult mai adâncă – lipsa biletelor vândute e doar un simptom al acestei boli – lipsa curiozității.”

Dacă despre sala de spectacole din cadrul universității vorbește ca despre „cealaltă biserică a noastră”, ne asigură că „trebuie să scoatem arta în afara bisericilor”, explicând cum „prea mult timp am considerat locurile unde se produce artă drept spații sacre”.

Încheie prin a ne reaminti importanța curiozității: cum facem societatea să se simtă confortabil punând întrebări? De exemplu, „treaba studentului este să fie curios. Dar părinții îl încurajează mai degrabă să-și găsească un job bun, decât să fie curios”. Chiar și în cazul tinerilor, dar mai ales în cazul copiilor de vârste mici, Kang spune că o mare responsabilitate în stârnirea curiozității și implicit a interesului pentru artă revine părinților. „Nu copiii sunt problema, mai ales cei de vârste mici, ci părinții”, afirmă acesta și ne gândim cu toții la publicul de mâine. Dezvăluie apoi cum la ieșirea din sala de teatru a universității americane unde profesează este în permanență amenajat un spațiu în care găsești cafea, ceai și prăjituri, iar participanții sunt încurajați astfel să rămână la discuții după spectacole.

În final, mesajul lui Emil J. Kang este unul cât se poate de optimist: „Sunt foarte încrezător în puterea artei”.

Vedeți aici mai multe imagini de la eveniment.

Foto: Florin Biolan