Știri
Chirița, carantina și roboții
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de Chirițele Adei Milea sunt cel mai mare fan. Nu există bucurie mai mare decât să îi auzi pe actorii Naționalului din Cluj începându-și spectacolul cu „Bine ați venit la Teatrul Național din Iași ăăăă Cluj” și apoi să o vezi în toată splendoarea ei pe Coana Chirița făcându-și numărul, numerele.
Very important, insist
Pandemia ne-a afectat pe toți. Pe câțiva norocoși, într-un mod bun, au petrecut zile cu familia pe care o neglijaseră în perioada pre-pandemică, și-au îndeplinit vise și au făcut lucruri de care nu avuseseră timp. Pe cei mai mulți, i-a lovit direct în piept. Dintre aceștia, actorii au fost categoria profesională cea mai prejudiciată.
Pe la ceasul cinci spre seară, trist se-aude o vioară
Se aude o vioară și nu orice vioară, ci vioara lui Cezar Antal, o vioară electrică. Ea devine un personaj în sine în „Luna verde”, o instalație muzical-poetică creată de Alina Berzunțeanu și Cezar Antal la Teatrul Odeon, pe versuri de Federico García Lorca și pe muzica originală a lui Cezar Antal.
„Tom și Jerry 2.0” sau „Pulp Fiction” de Florin Piersic jr.
Cunoaștem în această creație pe jumătate film (un omagiu adus, pe de o parte, lui Quentin Tarantino și, pe de altă parte, filmului alb-negru), pe jumătate teatru, dar care împreună fac un întreg bine articulat, a lui Florin Piersic Jr. la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, un cuplu de criminali în serie cât se poate de haios.
„O scrisoare pierdută” cu niște zombie politici și un dac „liber”
În varianta gândită de regizorul Ștefan Iordănescu la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, piesa „O scrisoare pierdută” nu este deloc tratată în manieră clasică. Pentru că politicieni corupți au existat dintotdeauna, astăzi îi regăsim pe Tipătescu, Trahanache și compania cât se poate de vii. Sunt de fapt niște zombie politici ale căror moravuri nu vor nicicum să piară. Hainele le sunt noi, dar apucăturile etern valabile.
Viețuind cu Neamțul
Regizorul Andrei Măjeri a pus în scenă la Reactor de Creație și Experiment din Cluj o tulburătoare pledoarie pentru dragoste și demnitate. Având-o în prim plan pe fabuloasa actriță a Teatrului Maghiar din Cluj, Emöke Kató, care a luat și Premiul UNITER anul acesta pentru răvășitoarea ei interpretare din acest spectacol, secondată cu forță și emoție de tânărul actor Lucian Teodor Rus, „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois”, pe un text de Cosmin Stănilă, este ucigător de frumos și, în același timp, neiertător. Așa cum boala și moartea sunt neiertătoare.